Brânză şi pară caramelizată –
Intimitate-n miezul cald al zilei,
Cu vin curat şi dragoste filtrată.
E scurtă umbra de la Santa Croce,
Sunt mute divele la Teatro Verdi,
Lumina-i legănată sotto voce.
Cu Dante nu e chip, dar Buonarroti
Te lasă peste umăr să-l priveşti
Făcând Adami dormind şi prime motti.
Iar soarele pe Arno când apune,
Tot aurul ce-a fost pe Ponte Vecchio
În razele ce mor se recompune.
gingașe versuri
…de inspiratie recenta ? …sau , cu gandul la vacanta ?
nu, e din amintirile de anul trecut
asa este , stiam …
algoritmul amintirilor – cand , cum , de ce …ma intreb de multe ori…
orasul nostru pluteste intr-o mireasma imbatatoare de tei …