Murmur de ploaie
norii ajung pe Pământ
ca niste gânduri
http://short-edition.com/oeuvre/poetik/murmure-de-pluie
Am sculptat cuvinte
Cu dalta gândurilor mele,
Tăind în țipetele sufletului meu,
Din nopțile mele turmentate
Am extras vise înghețate,
Minciuni fremătând de adevăr,
Am înfruntat pe un pat ardent,
Pielea calcinată a amintirilor noastre,
Gustul suav al descompunerii lor,
Pulsiuni smulgând inimii mele,
Toate cuvintele de pe buzele tale,
Asemenea vapoarelor eșuate,
Pe reciful unui doliu sfâșiat,
Între speranța chipului tău,
Și vraja unei clipe fericite…
http://short-edition.com/oeuvre/poetik/sculpture-de-l-ombre
La Grenoble se experimentează un distribuitor automat de povestiri scurte si poezie. Când aștepti trenul, autobuzul sau la primărie poti alege intre butoanele 1, 3 sau 5 și vei primi o bandă de hârtie de 20, 60 sau 100 de centimetri lungime cu un text literar pe care îl poți citi într-un minut, în trei sau în cinci.
Editura care a avut ideea are și un site pe care publică povestiri scurte, poezie și BD-uri. Am pus aici două poezii aflate în competiția trimestrială organizată de shortédition.
DAN GHENEA 
emoțiile profunde le putem găsi doar în poezii, sau în povestirile pentru copii, restul e ficțiune sau încercări de raționalizare. Avem nevoie însă, de câte puțin din toate.
m-a lasat fara cuvinte: Offrandes!
Donner, il faut donner, qu’avons-nous d’autre à faire ?
S’il n’y a point de Ciel, et pas non plus d’Enfer,
S’il n’y a que la vie, cette flamme éphémère,
La terre, où nous errons en mordant la poussière.
Donner, il faut donner, que veux-tu donc garder ?
Crois-tu qu’avoir pour toi pourra te libérer
Ou te rendre plus fort ? Non, tu es aveuglé !
Donner, il faut donner, mais qu’as-tu à offrir ?
Ton temps, fais-en l’offrande, et aussi ton sourire,
Dis les mots qui consolent, et ceux qui font grandir
Fais don d’une émotion, aime… Ça peut suffire.
Donner, il faut donner, et sans rien en attendre,
Offrir, se libérer de cette soif de prendre,
De posséder, d’avoir, de ne jamais rien rendre.
Qui veut d’un coffre fort qu’on a rempli de cendres ?
Donner plutôt qu’avoir, et desserrer les poings,
Apporter du plaisir avec le plus grand soin,
Repousser la douleur, la peine et le chagrin,
Sans vouloir être un prince, sans vouloir être un saint.