« Doar şi voi ştiţi, filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o Biserică nu s-a unit cu mine, când era vorba de dat şi de primit, decât voi singuri. » (Epistola către Filipeni a Sf. Ap. Pavel)

Philippi, colonie romană înfiinţată de Antoniu, centru al romanităţii  din Balcani. Şi, după mărturia apostolului Pavel, primul cap de pod al creştinismului în Balcani. Iar Legiunea a V-a Macedonica a fost printre cele care au cucerit Dacia, la două generaţii după ce Pavel îi convertise pe filipeni. Romanii din Philippi sunt cei mai siguri strămoşi creştini de limbă latină ai poporului român.

Iar dacii au fost ultimii anticreştini din Balcani. Astă-vară am trecut pe lângă ruinele de la Gamzigrad (aproape de Zaječar, cel mai mare oraş din zona Timocului) ale oraşului Felix Romuliana, întemeiat de împăratul Galeriu la începutul secolului IV şi numit astfel în cinstea mamei sale, Romula. Romula era mare preoteasă a unui cult păgân şi era dacă. Galeriu şi-a afirmat fără echivoc mândria de a fi dac.

Ce legătură are Galeriu cu cei 40 de mucenici din Sevastia? Galeriu a fost iniţiatorul ultimei mari persecuţii împotriva creştinilor. Istoria îl pune în faţă pe Diocleţian (cumva pe drept, pentru că el era numărul 1 in cadrul tetrarhiei care conducea Imperiul), dar iniţiatorul persecuţiei a fost cezarul său, Galeriu. Iar Liciniu, împăratul care a ordonat executarea celor 40 de soldaţi creştini din Sevastia, a fost urmaşul ales de Galeriu.

Penultimul mare persecutor al creştinilor a fost dac.