Catégorie : Marginea normalitatii

Tactici de ceartă


E important să recunosc semnele care arată că sunt furios, iar din momentul în care aceste semne încep să apară să încerc să iau o pauză de la discuţia în contradictoriu. A lua o pauză nu înseamnă să plec oricum de pe  terenul de conflict. Sunt câteva reguli de respectat ca să fie o pauză benefică:

1. Spuneu nu mă simt capabil să continui acum discuţia.

Varianta proastă e “mai întâi să te calmezi, apoi putem discuta”.

2. Admit că discuţia e importantă şi o vom relua.

Varianta proastă e “nu înţeleg cum ne putem certa pe o prostie/ pe ceva fără importanţă“.

3. Propun un termen, undeva între  “peste 45 de minute” şi  “peste 3 zile”, pentru a relua discuţia.

Varianta proastă e “hai să ne luăm un timp de gândire de vreo două săptămâni“.

4. Încep o altă activitate care să mă deconecteze.

Varianta proastă e să folosesc pauza pentru a-mi pregăti argumente.

5. Respect termenul stabilit pentru a relua discuţia.

Varianta proastă e  “nu mai e cazul să discutăm, mi-a trecut”.

…………………………………………..Mai multe tactici – în  magazindesfaturi

Tactici în atacul de panică


Deşi mulţi cred că atacurile de panică nu ar trebui să dea semne fizice, adevărul e că intră în definiţia atacului de panică să includă mai multe semne semne fizice, apărute brusc şi evoluând rapid spre un maxim.

Deşi mulţi cred că “oamenii normali” nu au niciodată atacuri de panică, adevărul e că asemenea oameni sunt la fel de rari ca şi cei care nu au niciodată dureri de cap. Definiţia “normalităţii” poate include şi 2-3 atacuri de panica pe an.

Strategiile pe care le-am discutat în atelierele anterioare (aici şi aici) nu exclud posibilitatea unor atacuri de panică sau a unor certuri, de exemplu. Sunt bătălii pe care nu le vom putea evita. Şi, ca în orice bătălie, există tactici mai bune şi tactici mai proaste.

…………………………………………..Continuarea o puteţi citi pe magazindesfaturi

Contrariul adicţiei nu e abstinenţa, ci conexiunea umană


« So the opposite of addiction is not sobriety. It is human connection. »

Am găsit această frază într-un articol foarte bun – « The Likely Cause of Addiction Has Been Discovered, and It Is Not What You Think »

Articolul l-am citit ca urmare a unei trimiteri dint-un articol de pe un blog cel mai adesea foarte interesant (Cu drezina)

Dintre exemplele de cercetare expuse în articolul menţionat, mi-a atras atenţia seria de experimente pe care le-a efectuat Bruce Alexander în anii 70 – le-aş denumi pe scurt Cuşca Şobolanului vs Parcul Şobolanilor.

Cercetătorul canadian a pornit de la întrebarea: adicţia depinde doar de contactul cu drogul sau depinde (mult mai mult) de context?

A fost sceptic în legătură cu următorul clip de prezentare pentru public a adicţiei la cocaină.

https://www.youtube.com/watch?v=7kS72J5Nlm8&feature=player_detailpage

Ce se întâmplă, de fapt? Şobolanul este într-o cuşcă şi are la dispoziţie o sticlă cu apă şi o sticla cu apa cu cocaină. În aproape toate cazurile şobolanul devine dependent de cocaină şi consumă cantităţi din ceea ce mai mari, până moare.

Alexander observă că şobolanul era singur în cuşcă. Şi construieşte un mediu alternativ: un Parc al Şobolanilor, cu multiple posibilităţi de socializare, exerciţiu fizic şi divertisment. Sursele de apă sunt aceleaşi ca în experimentul anterior: sticle cu apă şi sticle cu apă şi cocaină. Doar o mică parte dintre şobolani ajung să prefere cocaina (cei care sunt, din diferite motive, marginalizaţi) şi niciunul nu moare.

Într-o a doua fază, Alexander face şi experimentul « terapeutic »: după ce le dă drumul în Parc şobolanilor care consumasera cocaina, în singurătate, timp de 57 de zile (echivalentul în viaţa umană ar fi cam 7 ani!), majoritatea renunţă la consumul de cocaină.

Cum arată o laudă sănătoasă


Zece atribute ale laudei constructive:

  • Frecventa
  • Onestitatea
  • Ancorarea 
  • Regularitatea
  • Trasabilitatea
  • Echilibrul
  • Bonificarea
  • Indelebilitatea
  • Neamestecarea 
  • Empatia

Mai pe larg despre acest FOARTE  BINE pe Ralix.ro (aici)

Pe magazindesfaturi am început seria de ateliere virtuale Strategii, tactici şi tehnici de relaxare. Următorul atelier este mâine, 10 februarie, la ora 21.

Strategii, tactici şi tehnici în războiul contra stresului rău


Dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război, ziceau aceşti romani uimitori, care se pricepeau bine şi la război şi la pace.

Parafrazându-i, aş putea zice: dacă vrei linişte, pregăteşte-te să gestionezi neliniştea. Şi ca în orice război, fă planul pe trei niveluri: strategii, tactici şi tehnici.

Iată câteva exemple de planificare în legătură cu un element cheie în războiul cu stresul rău (distresul): relaxarea.

A. Strategii de relaxare
– Care e ritmul fiziologic activitate-relaxare?
– Cum putem compensa abaterile de la acest ritm?
B. Tactici de relaxare
– Cum gestionez un atac de panica?
– Cum gestionez furia?
C. Tehnici de relaxare
– Sunt folositoare exercitiile de respiratie?
– Cand si cum ajuta exercitiile de meditatie?

Vreti să discutăm pe marginea acestor întrebări? Aveţi domniile voastre altele?

Departe-aproape


…………………..
– De fapt, despre asta e vorba in intimitate: despre acest departe-aproape. Cand mergi prin magazine şi te apropii foarte mult de obiecte si le pipai si le simti mirosul e foarte mult vorba despre tine, despre gusturile tale despre placerea ta.
– Da, ai dreptate, Ganero, e ca si cum ai vrea sa-ti oferi tie ceva prin intermediul celuilalt. Si apoi vine acel dubiu odios: si daca n-o sa-i placa?
– E mai mult decat un dubiu, Jane. Tu de fapt stii ca nu se poate sa-i placa exact aceleasi lucruri, exact in aceeasi masura. Iar cand incerci sa-ti imaginezi ce i-ar placea ei (altceva decat iti place tie cel mai mult!), te simti ca si cum ai insela-o, ca si cum ai manevra cu sange rece pionii iubirii.
– Si care-i solutia?
– Problema asta n-are solutie daca vezi intimitatea doar ca pe o consecinta inevitabila a iubirii-pasiune (cea de la inceputul unei relatii, cand te simti in fuziune cu celalalt).
– Si nu e asa?

………………………………………………………….(episodul întreg pe Ralix.ro – aici)