Étiquette : Dumnezeu

Nimicul plus mintea


Sa presupunem ca mintea este un produs al creierului. Un produs care apare de la o anumita complexitate a conexiunilor intre neuroni. De cate conexiuni e nevoie pentru a aparea mintea?

Melcul Aplysia californica are doar 32 de neuroni. Si totusi poate invata si poate tine minte.

Chiar si mintea simpla a melcului Aplysia e produsul unui creier format dintr-o infinitate de puncte. Un creier tridimensional format dintr-o infinitate de plane bidimensionale, fierare format dintr-o infinitate de drepte unidimensionale, fiecare formata dintr-o infinitate de puncte adimensionale.

Si iata cum din nimic (punctul fara dimensiuni) poate lua nastere orice corp pe care mintea l-ar putea concepe. A, stati putin, am spus mintea? Da, asa am spus. Pentru ca e nevoie de o minte care sa poata concepe nimicul (punctul) care genereaza o dreapta, care genereaza un plan, care genereaza un spatiu, care se curbeaza in timp generand universul care produce viata, care produce minte.

Creierul fiind, se pare, un suport material necesar pentru ca mintea sa ruleze programul numit constiinta de sine.

Totul pornind de la un punct. Care nu exista decat decat ca produs al mintii. Big-Bangul nu e despre masa si energie. E despre punctul de convergenta al legilor universului.

Lumea ca dar


Prin chipul propriu ce-l dă fiecare lumii, fiecare dăruieşte lumea ca un dar al său tuturor şi o primeşte de la toţi […]Nici unul nu are dreptul să confişte părţi mai mari din lume, căci prin aceasta ele rămân nedezvoltate deplin.[…]Fiecare trebuie să considere lumea întreagă ca a sa, dar pentru a o dărui, cu pecetea pusă de înţelegerea şi munca sa, pe ea, celorlalţi.[…]Prin tot ce gândesc şi lucrează oamenii în fiecare zi trebuie să se menţină un circuit continuu al iubirii între ei. Numai în acest caz oamenii se întâlnesc deplin în lume şi o realizează. O lume împărţită rigid, în parcele, pune graniţe de netrecut între oameni, şi lumea nu mai e loc de întâlnire şi mijloc de comuniune. Dar nici o lume socotită numai ca obiect al unui drept comun, şi nu şi al unei datorii şi al iubirii reciproce, ca obiect de dăruire continuă între oameni, nu mai e o lume de întâlnire şi iubire.

(Dumitru Stăniloae – Darul lui Dumnezeu către noi –  sursa aici)

În curtea bisericii


« În iubire frăţească, unii pe alţii iubiţi-vă; în cinste, unii altora daţi-vă întâietate.[…] Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. Cugetaţi acelaşi lucru unii pentru alţii; nu cugetaţi la cele înalte, ci lăsaţi-vă duşi de spre cele smerite. Nu vă socotiţi voi înşivă înţelepţi. » (Sf. Ap. Pavel – Epistola catre Romani)

« Suma sacrificiilor trebuie sa fie mai mare decât suma regretelor » (Gabriela Szabo, citata in ziarul Lumina)

Bookfest fără zarve


Linistit. Anonim. Relaxat. Poate prea relaxat.

In ultima zi, o lansare a unei carti atipice: Jung îndragostit de suflet, de Lavinia Bârlogeanu. In unsprezece parti cu titluri din alt(e) veac(uri):

1. Nasterea sinelui: o gnoza pentru contemporani 2. Cine decide in stapanirea cui cade omul 3. Erou pe calea Sinelui … 6. Dumnezeu, una dintre experientele cele mai sigure 7. Drumul catre Dumnezeu trece, inevitabil, pe la diavol … 11. Destin si vis

Nu impartasesc entuziasmul autoarei pentru Cartea Rosie (definita de Lavinia Bârlogeanu ca « o autentica autobiografie spirituala » a lui C.G. Jung ), dar cartea merita citita cu atentie, atat pentru partea de studiu al ideilor jungiene, cat si pentru formularile uneori memorabile ale autoarei. Iata una foarte curajoasa si fin oximoronica, care este parte a manifestului pus in loc de incheiere:

Viata autentica se traieste in ambiguitate

 

Paradoxurile libertăţii


Herr Doctor,

Sir Karl,

I have some hope that this letter will be correctly forwarded to you from office@openuniverse.org. Yesterday I had a philosophical debate (as a dilettant) with my daughter (incidentally, she came in this world in the year you left it). On freedom. Eventually, she decided to write a letter to Benedictus Spinoza to express some criticism on Proposition XXXIII. Apparently, she consider with serenity your warnings about the enemies of the open society and the paradox of freedom. So, I decided to write a letter to you.

Vă scriu dintr-un secol care a inceput printr-o ilustrare eclatanta a  paradoxului tolerantei: tara care a statuat toleranta ca unul dintre principiile sacrosancte ale organizarii societatii a fost lovita chiar in inima ei libera de cei care promoveaza intoleranta.

…………………………………………………….[continuarea aici]

Armonia lumii


« Nu e lucru pe care sa vreau sa-l aflu si sa tânjesc sa-l cunosc cu mai mare nerabdare decat pe acesta: Îl pot gasi si in mine pe Dumnezeu, pe care aproape ca-l pot atinge cu mâna atunci când privesc universul ? » (Johannes Kepler, citat de Owen Gingerich in Universul lui Dumnezeu)

« Pătratul timpului de revoluție este proporțional cu puterea a treia a distanței medii dintre o planetă și soare »  (Johannes Kepler, Harmonices mundi, 1619)

« Slavă lui, armoniei celeste si tie, suflete al meu, slavă Domnului Creatorului tău, atat cat voi mai trăi, pentru acele lucruri fata de care suntem cu totul ignoranti si pentru cele despre care stim numai foarte putin, căci cele mai multe sunt dincolo de ele » (Johannes Kepler, Harmonices mundi, 1619)