Étiquette : educatie

Douceur de vivre


aveyron

“Dulceaţa trăirii” e una dintre devizele departamentului Aveyron. A nu se confunda cu dolce farniente – în locul acesta din Occitania trăiesc încă ţărani. Nişte ţărani care îşi trimit copiii la universitate, unde aceştia îşi uimesc colegii crescuţi în marile oraşe.

Pentru că, de o sută de ani, mulţi se întorc în locurile natale şi fac să existe în cel mai rural departament al Franţei ingineri excelenţi, medici excelenţi, profesori excelenţi. Liceele din Rodez au dat, în această sută de ani, un număr disproporţionat de personalităţi de anvergură.

DSCF2684

Centrul Universitar Jean-François Champollion din Rodez

Dar nu e vorba numai de vârfuri. Respectul pentru şcoală se simte la toate nivelurile, problemele educaţiei sunt foarte sus pe agenda publică. Iar rezultatele se văd. Un centru universitar înfiinţat în urmă cu 6 ani la Rodez a ajuns anul acesta pe locul I în Franţa la evaluarea în privinţa calităţii pedagogice (măsurată în progresul înregistrat de studenţi în anii de licenţă) şi pe locul II la un indicator numit valoare adăugată, care măsoară calitatea conţinuturilor predate!

Vaches-de-race-Aubrac-près-de-Rieutoort-sur-le-plateau-de-l'Aubrac-DSC_0796

Dar să revenim la ţăranii noştri din Aveyron. Ei continuă să crească vite şi raţe, să facă brânză (Roquefort e o marcă locală) şi vinuri dulci-aspre . Îşi respectă istoria şi tradiţiile. Munca e muncă, dar şi timpul odihnei e sfânt. Și din ce în ce mai mulți dintre fiii și fiicele lor, după ce au fost în lumea largă se întorc la iarba verde de acasă.

Un Solomon al zilelor noastre


« Avem cele zece porunci. In complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele isi au radacinile in copilarie. Ar fi trebuit sa faca obiectul educatiei si invatarii, la toate varstele. Dar nu prea se intampla acest lucru. Poate ne aude cineva; acum, la acest moment al unui nou inceput. »

Iată care sunt cel zece nevoi umane relevante pentru educaţie pe care ni le propune profesorul Solomon Marcus:

  1. Nevoia de a da un sens vietii, la nivel elementar
  2. Nevoia de împrospătare
  3. Nevoia de întrebare şi mirare
  4. Nevoia de îndoială şi suspiciune
  5. Nevoia de greşeală şi eşec
  6. Nevoia de joc
  7. Nevoia de identitate
  8. Nevoia de omenesc şi omenie
  9. Nevoia de cultură
  10. Nevoia de transcendenţă

Iniţial voiam să citez câte o formulare memorabilă din fiecare paragraf. Problema e că textul abundă în formulări memorabile şi, în plus, ansamblul e mult mai frumos decât oricare dintre componente. Aşa că, dacă sunteţi curioşi, mergeţi direct la sursă (aici).

Corpul nimănui (A Body Mindless Show)


1. Acesta e un om de cauciuc pentru care s-a folosit ca materie prima un om real si tanar. S-au scos apa si grasimile din corp (cam 75% din masa totala) si au fost inlocuite cu acetona si polimeri. Imi spune si mie cineva in ce fel e mai instructiv acest corp « real »  decat clasicele mulaje din plastic?

2. In imagine puteti vedea o pozitionare  implauzibila a muschilor, in acest spectacol care se vinde ca educatie. Chiar autorul tehnicii de conservare se lauda că, dupa « preparare », cadavrul isi pierde rigiditatea si poate fi asezat in orice pozitie.  La ce serveste acesta abordare « artistica »?

3. Aceste corpuri sunt ale nimanui. Fara piele, fara creier (a, sa nu uit, tehnica de preparare nu lasa aproape nimic din creierul original, compus in principal din grasimi!) si evident fara minte, suflet si actiune, ale cui sunt?

4. Dar sunt intr-un mod si mai tulburator ale nimanui. Compania care produce acest spectacol nu a putut comunica decat urmatorul text pentru a clarifica provenienta corpurilor : « Nu ne putem baza decat pe declaratiile autoritatilor chineze ca aceste cadavre nu provin de la prizonieri executati ».

5. As mai vrea sa stiu si pretul platit pe bucata cinstitelor autoritati chineze. Si astept cu interes popularea cu oameni reali a camerelor de tortura din muzee. Pentru o lectie de anatomie, fiziologie si psihologie pe viu.

Povesti de trezit copiii


Marţi, 3  iulie 2012, în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare a înmânat diplomele laureaţilor concursului internaţional « Basmele Reginei Maria », ediţia 2012.

Concursul este un proiect desfăşurat anual, din 2006, la iniţiativa Palatul Copiilor   Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj  în parteneriat Colegiul Naţional „ Fraţii   Buzeşti”şi Colegiul Naţional ”Carol I, şi se află sub Înaltul Patronaj al Principesei Moştenitoare şi al Principelui Radu.

Mai multe poze frumoase de la acest eveniment pe http://www.princeradublog.ro

Legea atracţiei erotice universale


A = k×Δφ×Δε / r²

unde

A = forţa de atracţie erotică

Δφ = suma diferenţelor fizice dintre parteneri

Δε = suma diferenţelor de educatie dintre parteneri

r = distanţa sociala dintre parteneri

k = constanta atracţiei erotice într-un univers erotic dat

Două corpuri umane se atrag cu o forţă erotică direct proporţională cu suma diferenţelor fizice şi cu suma diferenţelor de educaţie şi invers proporţională cu pătratul distanţei sociale dintre ele.

Mai e posibil dialogul?


Se spune adesea ca programa scolara e prea incarcata, si e un oarecare adevar in asta. Se mai spune ca scoala nu se adapteaza nevoilor zilei; dar o institutie cu ritmuri umane de secol XIX se poate adapta vartejului tehnologic de azi ? Ceea ce mi se pare mai plin de consecinte e ca scoala isi pierde, pe zi ce trece, prestigiul formativ. In disputele despre informatie se ajunge ca temeliile educatiei sa fie ignorate. Invatamantul care pune accentul pe utilitate imediata ajunge sa produca in cel mai bun caz specialisti care nu mai stiu sa comunice decat in granitele din ce in ce mai inguste ale propriilor domenii. E uimitor de greu sa mai gasesti cativa oameni care sa exprime idei clare si distincte si sa le lege in rationamente accesibile unui public mai larg. E insa si mai greu sa gasesti un public larg care sa inteleaga si sa fie sensibil la frumusetea unui rationament. Pe scurt: scoala nu mai produce nici buni ascultatori, nici buni vorbitori. Poate ca ar trebui sa ne gandim la o revenire (fie si partiala) la clasicul trivium: gramatica, logica, retorica. Retorica e o specie practic disparuta. O fi si asta una dintre cauzele pentru care dialogul social e in agonie?

« Oratorul cel mai bun este cel care, prin cuvantarea sa, instruieste, delecteaza si convinge sufletul auditorilor. A instrui este o datorie, a delecta este o onoare, a convinge este o necesitate. » (Cicero – De optime genere oratorum)