SFÂNTA SIMPLITATE POVESTIRE de A.P. Cehov Părintelui Savva Jezlov, bătrânul paroh al bisericii Sfânta Treime din oraşul P, îi sosise cu totul pe neaşteptate, de la Moscova, feciorul său Alexandr, avocat cunoscut. Zărindu-şi singurul copil, pe care nu-l mai văzuse de vreo 12-15 ani, de … Continuer la lecture de Respect filial
Moş Crăciun poate fi un bun ajutor pentru părinţi atunci când vine vorba de întărirea încrederii în sine a copilului. Iar împărţirea rolurilor între Moş Crăciun şi Moş Nicolae îmi pare un truc foarte eficace în acest sens: la Moş Nicolae, accentul cade pe răsplată … Continuer la lecture de Moş Crăciun şi încrederea în sine
1. Cum acord atenţie copilului? i) Mai multă atenţie atunci când are probleme, predominant pentru rezolvarea problemelor şi predominat atentie negativă (adica pun în evidenţă ce nu face, nu ce face) e) Sau copilul stie ca se poate baza pe interesul şi atenţia mea pentru … Continuer la lecture de 3 practici parentale ineficiente si 3 eficiente
Personalitatea e o suma de invatari devenite scheme automate de perceptie, de emotie, de dispozitie, de gandire, de comportament. Mostenim, e adevarat, niste gene de la parinti, dar, daca e sa fac o analogie, unul poate primi ca mostenire o vioara, iar altul un microscop, … Continuer la lecture de Are copilul « personalitate »? Daca da, ce-i de facut?
Ideea nu e « sa fac totul pentru el » sau sa ma zbat ca el « sa nu treaca prin ce am trecut eu ». Copilul are nevoie de ajutor, nu de servitori. Are nevoie de modele, nu de predici. De indrumatori, nu de instructori. Nu sa-l feresti … Continuer la lecture de Cum creşti un copil rezistent la stres
…………………………….Foarte probabil, Matei a fost si mai anxios atunci cand a auzit ca frica pe care el o simte in fata incercarii de a se catara mai sus decat a reusit vreodata pana acum nu ar trebui sa existe. Mama le stie pe toate, asa … Continuer la lecture de Câtă frică e sănătoasă?
Lectia zero la scoala parintilor: nu-i puteti da totul copilului.
In primul rand, nu poti goni departe de copil aceste animale amenintatoare care au bantuit propria ta copilarie – frica, frustrarea, durerea – si care te urmaresc, poate, si acum.
……………………Articolul complet pe Ralix.ro (aici)
Tăcerea e de aur şi vorba e de-argint. Amintiţi-vă acest proverb cand vă surprindeţi zicând copilului: “Ţi-am spus de atâtea ori că…” Oare de ce a fost nevoie să spun de atâtea ori? Şi de ce mă aştept ca spunând a zecea oară acelaşi lucru … Continuer la lecture de Tacerea e de aur si vorba e de-argint
« Portretul lui M »: O carte-mărturie excepţională despre rostul unei vieti pline de suferinţă
Exercitarea de catre parinte a functiilor de indrumare si control este esentiala pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului.
La mijlocul secolului trecut s-a produs o contestare radicala a autoritatii parentale. E de inteles. Societatea europeana trecuse prin decenii de conducere politica autoritara si voia sa se elibereze de amenintarea dictaturii, incepand chiar de la educatia in familie si in scoala.
Decenii la rand autoritatea parentala si disciplina au fost subiecte evitate pentru ca veneau in contradictie cu ideologia libertariana in vogă. In acest inceput de secol si mileniu, redescoperim rolul autoritatii parentale tocmai atunci cand aceasta se afla foarte aproape de disparitie.
Studiile din ultimii ani constata ca stilul « vreau sa fiu prietenul copilului meu » (solicitari reduse, control redus, fara pedepse si cu responsivitate mare la cererile copilului) este preferabil stilului autoritar (solicitari mari, control strans, pedepse frecvente, responsivitate mica la nevoile copilului), dar nu este nici pe departe stilul optim pentru dezvoltarea copilului. Stilul optim pare sa fie cel directiv-responsiv (solicitari mari, control consistent, pedepse foarte putine, responsivitate mare la nevoile copilului), dar chiar si stilul directiv clasic (in care nivelul pedepselor este destul de mare, dar si responsivitatea la nevoile copilului este mare) e superior unui stil permisiv.
In lotul studiat de Rachel Pasternak, peste jumatate dintre persoanele participante nu isi exercita adecvat autoritatea parentala, cu consecinte negative pentru dezvoltarea copilului (stilurile autoritar, permisiv, neglijent, punitiv).
DAN GHENEA 