“Întotdeauna și-a găsit timp să ne învețe, cu răbdare iubitoare, când împrejurările erau dure sau dificile și, dintr-o dată, totul devenea mai limpede în prezența ei. Deși nu a fost ocolită de suferință, ea nu s-a lăsat niciodată năpădită de amărăciune, o calitatea pe care fiul ei, tatăl meu, a moștenit-o. Totodată, rolul pe care l-a avut în familie, ajutându-și fiul, Regele Mihai, să-și păstreze buna judecată în momente dificile a fost una dintre cele mai importante comori pe care tatăl meu le-a avut în zilele acelea. De aceea, prezența ei lângâ rege nu poate fi suficient apreciată în cuvinte.

Pentru mine, Regina Elena va rămâne “Amama”, cea pe care am iubit-o și care m-a iubit. Îmi amintesc multe lucruri despre această minunată femeie, dar mai presus de toate îi voi mulțumi pentru faptul că ea a crezut că este posibil, precum în vorbele lui William Blake,

‘Să vezi o lume într-un fir de nisip,
Și un rai într-o floare sălbatică,
Să ții nemărginirea în palma mâinii tale
Și vecia într-o oră’“

(Principesa Margareta a României despre bunica sa, Regina Elena a României; citat preluat de pe blogul Principelui Radu)