(sursa foto: romaniaregala.ro) Am văzut azi un episod extraordinar la Ora Regelui (emisiunea aici). Principele Nicolae la Mărăşeşti, la Putna, la Suceviţa, la Voroneţ. Merită urmărită (de la minutul 28) pledoaria pentru dragoste a părintelui Dosoftei la chilia lui Daniil Sihastrul (şi reacţiile Principelui Nicolae). … Continuer la lecture de Bocet pentru Brâncoveanu Constantin
Am luat o pauza de la mersul la plaja si am jucat toti 5 un joc antrenant, inteligent si frumos facut: Citadele (autor: Bruno Faidutti). Avem o colectie consistenta de jocuri si cateva zile din vacante le petrecem in jurul mesei de joc.
Am mers cu trenuri prin Europa de la 1900 (Ticket to Ride), am cautat Colierul Reginei, am construit orase fortificate si abatii in Languedoc (Carcassonne), am calatorit pe drumuri primejdioase in Italia de Nord (Mille Grazie) si cate si cate alte aventuri!
Citadele e o fantezie avand ca tema un burg medieval occidental. Ceea ce e spectaculos e ca Ulcinj (Dulcigno) pastreaza o amintire mai vie a acestui ev mediu occidental decat insasi Verona, sursa de inspiratie a lui Faidutti pentru acest joc. In plus, aceasta amintire a Apusului se imbina aici cu Rasaritul multicolor.
La pranz am mancat la un restaurant tinut de un kosovar si un muntenegrean. In meniu era si ceva ce se numea piletina. Intelegand ca e vorba de pui, dar nestiind cum era preparat, am intrebat. Am aflat ca puiul era intai fiert, apoi copt (explicatia era data intr-o engleza cu pauze, cu o pauza mai lunga inainte de « boiled » – fiert). Oarecum intrigat si nehotarat, am intrebat si de urmatorul fel ale carui componente imi erau clare: rata si varza. Imi zice » E la fel, dar cu rata ». Aha! M-am prins: puiul era fiert impreuna cu varza, apoi dat la cuptor.
In meniul in albaneza rata era rosë. « Rata » e un bun lingvistic comun (si exclusiv) româno-albanez. Stefan cel Mare manca rata pe varza (asta e si raspunsul la sarada pe care v-am propus-o aici). Skanderbeg la fel. Skanderbeg intelegea sigur nu numai « rata », dar chiar si « varza », pentru ca aproape jumatate din armata lui era alcatuita din vlahi, iar legaturile sale cu Italia erau foarte stranse. Stefan cel Mare si urmasii sai au avut stranse legaturi cu Polonia. O urmasa a sa, Maria Leszczynska (regina a Frantei, bunica lui Ludovic al XVI-lea si stra-strabunica stra-strabunicului reginei Ana a României), a adus, probabil, rata pe varza din Polonia in Lorena.
Lorena e parte a Lotharingiei medievale, « coridorul oraselor », care se intindea de la gurile Rinului pana in nordul Italiei. In Citadela lui Bruno Faidutti nu se manca rata pe varza. Occidentul are o intarziere de 400 de ani in acest domeniu. Si se vede.
Asa cum am semnalat pe blogul Regatul României (aici), Principesa Margareta descinde din Mușata, iar lista ascendentilor sai directi ii include pe Stefan cel Mare, Stanislas I (Rege al Poloniei) si Ludovic al XV-lea (Rege al Frantei).
Merita vazut acest filmulet. De la un capat la altul.
Sa-mi spuneti daca ati vazut vreun politician român avand o asemenea tinuta si atitudine in fata unei contestari, fie ea si din partea a 8 persoane, cu lozinci cand absurde, cand hilare, cand primitiv viscerale.
Si apoi, daca ascultati discutia cu ziaristii de dupa plecarea Altetelor Lor, dupa ce trece momentul de « distractie » cu absurditatile, cei care au mai mult de 35 de ani se pot gandi daca nu cumva au mai auzit undeva, candva, aceleasi enormitati strigate de mii de oameni sau daca nu le-au vazut scrise pe hartia de ziar, care suporta orice, pentru sute de mii de oameni.
« În viaţa soţului meu, cartile ocupă un loc esenţial. Cărţile si muzica. Si oamenii, să nu uit. Contactul permanent cu oamenii e vital pentru el. Pare tăcut. E doar o aparenţă. E o fiinţa facută pentru dialog. Pentru că stie să-l asculte pe celălalt. Nici nu ştiţi cât de mult a suferit neputând, atâtea decenii, să stea de vorbă cu românii de acasă. Orice român care venea de acasă era pentru soţul meu cel mai de preţ interlocutor. »
E o descriere a Regelui Mihai făcută de Regina Ana (citată de Doina Uricariu in Maxilarul inferior, o carte pe care tocmai o citesc si despre care voi mai scrie pe acest blog si pe blogul Regatul României; deocamdata, am pus pe acel blog o scurtă notă care arata descendenţa Principesei Margareta, prin Regina Ana, din neamul Muşatinilor)
Regele stie să-l asculte pe celălalt. O calitate rară azi la un român.
Am multe amintiri deosebit de frumoase din perioada când am urmat cursurile Seminarului de la Mănăstirea Neamț. Din cufărul de amintiri, au ieșit la lumină astăzi, momentele în care, cântam împreună cu colegii mei din corul Seminarului ”Cântecul lui Ștefan”. Fie că eram la repetiții, la vreun concert sau concurs coral, îmi amintesc că de fiecare dată când interpretam acest cântec mă cuprindea o dulce emoție: poate în nici un alt moment nu mă simțeam mai mândru că sunt român ca în acele clipe.
L-am ascultat și astăzi! E 2 iulie! Și mă bucur că, deși timpul a trecut, el continuă să îmi atingă sufletul…
Îl pun mai jos… poate și voi vă veți bucura de el împreună cu mine…
Sfinte Ștefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pentru cunoscătorii de muzică psaltică:
Sursa: aici
Spor în toate cele bune!
Margareta (Muşata) a fost stramoaşa celei mai stralucite dinastii a evului mediu moldovenesc – spiţa Muşatinilor, neamul lui Petru I, Roman I, Alexandru I (cel Bun), Stefan al III-lea (cel Mare), Bogdan al III-lea (cel Chior), Petru al IV-lea (Rareş).
Muşata era fiica Bogdan I, voievod al Maramuresului si apoi primul voievod al Moldovei independente.
Margareta a României este fiica regelui Mihai I, cel care a recuperat, in 1944, Maramuresul si Moldova de Sus.
Margareta a României s-a nascut chiar pe data proclamarii Regatului (26 martie pe stil nou). Principesa a declarat, de altfel, ca modelul sau politic este regele întemeietor, Carol I.
Numele Margarita inseamna in greceste perlă (mărgăritar). O perlă obisnuită (daca se poate spune vreodata asa ceva despre această minune) se înveleste in splendoare in 4 ani. Va puteti imagina lumina acumulata in 24 de ani?
Atatia ani sunt de cand Principesa Margareta s-a dedicat numai si numai României.
La Mulţi Ani, Alteţă!
DAN GHENEA 