Urmează o primăvară plină pentru cei care cred în posibilitatea unei Românii adevărate şi care vor să lupte pentru o Românie cu viitor.
Peste 3 săptămâni vom ieşi să demonstrăm pentru o constituţie monarhică. Falimentul aşa-ziselor constituţii republicane este evident. Putem să arătăm că voinţa naţională există şi se poate exprima articulat.
Apoi sper ca anul acesta sa fim mulţi, buni şi hotărâţi în luminoasa zi de 10 Mai. Sărbătoarea singurei Românii întregi şi adevărate.
DAN GHENEA 
Minunat!
Subscriu !
Daca actuala Casa Regala a Romaniei ar avea o reprezentanta asa cum a fost Regina Maria (cel mai eficace ambasador al Romaniei, o femeie care, dincolo de frumusetea rapitoare si personalitatea puternica, a dat dovada si de o inteligenta vie, determinare si mult curaj), as deveni monarhista in secunda doi. Am simpatie pentru monarhie, pentru o perioada interbelica in care, pe linga unele derapaje, ne-am putut mandri cu o Romanie Mare, cultura infloritoare, vizibilitate si recunoastere la nivel international.
Am o intrebare simpla, cu tot riscul superficialitatii de care dau dovada: ce facem cu Principele consort Radu Duda? Pe langa manierele si eleganta ostentativ afisate, mie nu-mi inspira mare lucru…Cum ramane cu Principele Nicolae? Stiu, am spus, sunt superficiala….Imi repugna presedintii jucatori si zgomotosi, dar nici nu imbratisez arta tacerii si a discretiei totale…
1. Reginele României au fost, fără excepţie, personalităţi de prim rang in istoria europeană. Indraznesc sa spun ca Principesa Margareta le stă cu cinste alături. Are o educaţie de ligă mondială, are o tărie de caracter ieşită din comun, o iubire de ţară care ar trebui să ne facă să roşim pe multi dintre noi.
2. Principele Radu va fi Print Consort şi eu cred ca deja joaca foarte onorabil acest rol. Iar daca ar mai fi nevoie de vreun argument, se vede Principesa il iubeste, ar daca o aşa Doamnă a României îl iubeşte, cine sunt eu sa-i spun ca nu o merită?
3. Principele Nicolae este următorul (după Margareta I) rege al României.
4. Alegerile reale contează, nu cele ipotetice. Deocamdată, aveti de ales intre preşedinţi jucători gălăgioşi şi găunoşi (pentru ca sunt toate sansele ca si urmatorii sa fie la fel) şi o familie regală care prezintă garantii solide pentru următorii 50 de ani.
Tertiun non datur.
5. Principesa Margareta nu a fost tăcută, noi avem urechile înfundate de zăngănitul politicii de tinichea şi de stridenţele showbizului.
Si toti s-au repezit sa-l critice pe Radu Duda când a candidat la preşedinţie. A fost însă o ocazie în care a fost evident tonul diferit (mahalagism versus moderaţie).
6. Sper ca măcar femeile educate din România să înţeleagă că Margareta a României va fi într-adevăr o regină mare.
7. Şi, la urma urmei, în ce constă « argumentul Radu Duda »?
In primul rand, va multumesc pentru raspunsul dvs. exhaustiv.
Am fost o admiratoare a Reginelor Romaniei si am o mare simpatie pentru Principesa Margareta, din motivele pe care le-ati enumerat si dvs. mai sus si care tin de educatie, tinuta morala si dragoste de tara.
Nu urmaresc foarte mult activitatile Casei Regale a Romaniei, probabil ca ele sunt numeroase si reprezentative, dar nu sunt cunoscute, mediatizate si percepute la nivel national. Dar, asa cum spuneati si dvs., poate zanganitul politicii de tinichea si stridentele showbizului ne-au asurzit si ne-au indobitocit. Cu toate aceastea, mi-as dori s-o aud si s-o vad mai mult pe Principesa Margareta. Intr-o lume galagioasa ca a noastra, cu oameni zgomotosi si multi prosti, nu ar strica o mai mare vizibilitate si o mai buna sonorizare si din partea Casei Regale. In primul rand, o mai multa cunoastere si intelegere a ceea ce inseamna monarhia. Femeile educate din Romania, si ma refer la cele mai tinere, nu au avut ocazia sa invete in scoala primara si in liceu despre monarhie. Sa va spun ca primele informatii despre monarhie pe care eu le-am citit au fost cele din revista post-decembrista Romania Mare, in care cei 80 de ani de monarhie se rezumau la escapadele amoroase ale lui Carol al II-lea si ale Reginei Maria? Nu am o statistica, dar cate femei educate din Romania, intre 20-40 ani, sunt sustinatoare ale monarhiei?
« Argumentul » Radu Duda este unul strict subiectiv, legat de perceptii. Nu judec alegerea din dragostei a Principesei, ci am spus doar ca, pana acum, persoana Domniei Sale nu m-a convins. Dar, desigur, il putem accepta.
După mine, « argumentul Radu Duda » e construit în felul următor:
– România are nevoie de « bărbaţi de stat »
– Principesa Margareta nu e bărbat
– Dacă am restaura monarhia, ar conduce Radu Duda
– Radu Duda « nu e decat un actor parvenit »
Dacă ar fi valid acest rationament (deşi mie nu-mi pare), tot nu văd în ce fel ar putea fi mai rău Radu Duda faţă de preşedinţii de până acum ai României (care, între noi fie vorba nu mi-au părut nici prea bărbaţi, darmite « de stat »!)
Dar argumentul nu e valid. Principesa va fi o regina adevărată. Iar România are nevoie ca de aer de moderatia şi inteligenţa caldă a Principesei după atâţia « bărbaţi de stat » isterici.
Am zis de femeile educate pentru că mi se pare natural ca ele să sesizeze primele că « argumentul Radu Duda » are ca ingrediente numai prejudecăti misogine şi multă demagogie.
Ah, pe mine nu ma deranjeaza absolut deloc background-ul educational al lui Radu Duda. Si ce daca a fost actor? A muncit omul, n-a taiat frunze la caini…Si apropo de educatie, daca este sa ma raportez la actualitatea socio-politica prezenta, am mai multa admiratie pentru un actor de la Nationalul din Banie, decat pentru o tanara absolventa de Harvard, pe care o tot vad zilele astea la tv, unsa cap peste finantele romanesti si debarcata direct de peste Ocean, singura ei recomandare fiind un doctorat in State si un post de consultant de sase luni pentru un premier cvasi-analfabet in domeniul finantelor.
M-ar deranja la Radu Duda sa aflu ca a fost intr-adevar in slujba securitatii, dar am inteles ca aceste zvonuri nu au fost confirmate ca fiind reale.
Singura mea « problema » cu Radu Duda este ca nu stiu cum vorbeste. Unde vorbeste, sa-l pot auzi si eu? Cand a candidat la presedintie, recunosc ca nu l-am bagat atent in seama. Dar, daca tot a surprins pe toate lumea cu candidatura sa la presedintie, avand si suportul Casei Regale (aici marturisesc ca pentru mine este un mister) de ce n-a avut onoarea sa mearga pana la capat? Oare lipsa banilor sa fi fost argumentul decisiv? Mie nu-mi plac barbatii nehotarati, care nu stiu sa mearga pana la capat, indiferent de riscuri si piedici…
Eu cred (şi am urmărit atent acel moment) că scopul acelui început de campanie a fost tocmai punerea în evidenţă a alternativei monarhice. Pe ce mă bazez:
– Principele (cu acordul Regelui) şi-a anunţat intenţia de a candida cu mult inaintea campaniei propriu-zise (cu 5 luni înainte) şi a stârnit astfel interesul mass-media
– In aparitiile cu această ocazie a folosit cea mai mare parte a timpului pentru a vorbi despre monarhie
– A bătut ţara în lung şi în lat vorbind oamenilor mai mult despre Casa Regală decât despre ambiţiile sale ca presedinte; cred că a fost o mişcare bună, care a crescut notorietatea Casei Regale
– Nu a strâns semnături pentru a candida; în momentul când ar fi trebuit s-o facă, s-a retras; cred că ăsta era planul de la bun început.
Mi-ar placea sa-l vad si anul acesta, ca tot ne mai despart cateva luni pana la alegerile prezidentiale, batand tara in lung si lat si vorbind oamenilor despre monarhie…Daca ar face-o, as fi mai atenta, promit 🙂
şi mie mi se pare uluitoare numirea doamnei Petrescu la finanţe…
Pe mine nu m-a surprins atat de mult faptul ca premierul Ponta a numit-o, ci mai degraba decizia ei de a accepta o palarie atat de mare pentru capul sau, neavand nicio cunoastere aprofundata a realitatii economice romanesti, nicio experienta si credibilitate publica. Imi plac femeile inteligente si hotarate, dar ambitia nemasurata, fara simtul realitatii si ridicolului, este naivitate in stare pura. Si iata cum avem o noua specie de politicieni: naivi cu Harvard.
Citesc o declaratie de azi a Ministrului Finantei, Ioana Petrescu: « E imbucurator ca oamenii mananca paine si foarte multi oameni saraci consuma acest aliment ». De-as putea, i-as raspunde: « De-aia vand babele usturoi, ca sa aiba bani de paine »…
Ma scuzati, nu m-am putut abtine sa nu postez. Imi dadura lacrimile de ras…
Tehnocraţi, deh…
Apropo de studiile de-afara, si Radu Duda isi trecuse in CV ca ar fi absolvent de Havard, desi urmase doar un curs de 2 saptamani acolo. Dar, cum spuneam, am mai multa admiratie pentru Alteta Sa decat pentru dna. ministru…Caci, vorba aia…unde-i multa minte…
Am stat sa ma gandesc zilele astea ce nu-mi place la Radu Duda. L-am vazut odata, la tv, in uniforma militara si m-a socat imaginea aia. Nu stiu de ce, dar mi-a fost antipatic instant. In uniforma militara (colonel?!), avea un aer superior, sobru, pretentios si fals…Dar, asa cum v-am spus inca de la inceput, este o chestie de perceptie subiectiva si superficiala. Oricat de imbatabila este logica dvs. si oricat de solide argumentele, m-ati face cu mare greutate sa-mi placa Radu Duda ca persoana…Dar, il pot tolera, totusi 🙂
Nu aveti nicio obligatie de a-l placea pe domnul Radu Duda ca persoană. Aşa cum nu aţi avea nicio obligaţie să îl plăceţi pe eventualul soţ al fiicei domniei voastre.
Desigur, nu este vorba despre nicio obligatie. Era doar o parere personala, pe care mi-am permis-o in scris. Daca v-am suparat, imi cer iertare!
Nicio suparare! Chiar ma bucur ca mi-ati dat ocazia de a raspunde la acest tip de obiectie. Am facut o analogie personala pentru a sublinia faptul ca Principele Radu nu este (si nu va fi) o persoana publica, un functionar sau un politician ales, care sa aiba de indeplinit anumite criterii sau sa placa alegatorilor. Principesa da, poate fi intrebata despre eventuale fapte ale consortului care ar putea aduce atingere imaginii Coroanei. Ceea ce cred ca nu e cazul.
Multumesc inca o data pentru comentariu. Daca doriti, puteti urmari pe carolinafedra.wordpress.com serialul pe care l-am inceput despre « argumentul Duda »
Se pare ca simplul meu comentariu v-a provocat sa dezvoltati subiectul 🙂 Am citit blogul dvs., dar din decenta si respect pentru simpatizantii Casei Regale care va sunt cititori, m-am abtinut sa comentez acolo. Nu as vrea sa supar pe cineva sau sa polemizez pe un subiect care mi-a fost indiferent pana acum. Parerea mea despre monarhie este strict subiectiva si foarte superficiala. Cu exceptia unor admiratii pentru figurile feminine, trecute si prezente, ale Casei Regale a Romaniei, imi lipsesc cunostintele istorice exacte si verificabile care sa ma conduca la o incredintare launtrica, totala si fara tagada, in favoarea monarhiei. Si, daca-mi permiteti, as putea sa va intreb cum ati devenit un monarhist convins? A existat in familia dvs. o simpatie pentru monarhie? A fost pasiunea pentru istorie care v-a facut sa intelegeti si sa vedeti astfel lucrurile? Sa fi fost deceniile acestea de carmuire postdecembrista care v-au indreptat optiunea catre Casa Regala? Nu va cer sa-mi dati un raspuns aici. Poate il voi afla din ulterioarele dvs. postari…
Reblogged this on Regatul RomÂniei.