« Nu poate iubi decât omul liber. Cine e liber? » Şi a fost tăcere. Scurtă, pentru că a fost întrerupta de « Cine e fericit? », care a primit acelaşi răspuns.

Preferăm fericirilor simple nefericiri complexe.

Ne luăm prea în serios inteligenţa (şi ratăm astfel drumul către inima noastră), nu mai vrem şi nu mai ştim să plângem (si ratăm ocazia eliberării), blândeţea ne pare o slăbiciune (şi ratăm astfel dulceaţa lumii), mila ni se pare incceptabilă (şi ratăm astfel cea mai  simplă şi generală formă de iubire)…

Cine e liber? Celor care sunt liberi nu le mai pun întrebarea despre fericire. Toţi oamenii liberi sunt fericiţi.