Mois : juin 2014

Cum să fii o mamă imperfectă


Nu vrei sa fii o mama perfecta
– De ce n-aş vrea ca totul să fie OK? Vezi, am spus OK, nu am spus că vreau ca totul să fie minunat, nu vreau luna de pe cer, vreau doar ca totul să fie OK. Mi se pare o dorinţă normală, e ceva în neregulă cu asta?
– Totul.
– …!!??
– Cuvântul totul

………………continuarea pe Ralix.ro (aici)……………………………

– Totul.
– …!!??
– Cuvântul totul… – See more at: http://ralix.ro/nu-vrei-sa-fii-o-mama-perfecta/#sthash.Tf6KUmXU.dpuf

Nu o privi in ochi pe Audrey


Mi-a semnalat Liviu o stire difuzata de AFP: conform unui studiu, uraganele din Atlanticul de Nord cu nume de femei ucid, in medie, de 3 ori mai mult decat cele cu nume de barbati (din 1954, furtunile tropicale sunt denumite conform unor liste prestabilite, care contin, in alternanta stricta, un numar egal de nume feminine si masculine). Explicatia cercetatorilor ar fi ca oamenii tind sa subestimeze pericolul uraganelor « feminine ».

Am verificat sursa primara si evidentele statistice sunt solide. Trebuie precizat ca studiul mai citat mai sus a exclus 2 uragane cu un numar de victime iesit din comun. Ambele erau « femei »: Audrey (1957) si Katrina (2005). Daca excluderea Katrinei mi se pare perfect justificata, pentru ca a provocat si distrugeri materiale fare precedent in istorie, Audrey nici macar nu apare pe lista primelor 30 de uragane, ordonate dupa criteriul distrugerilor materiale, deci disproportia dintre cele 416 victime si pagubele sub 900 de milioane dolari (Katrina a provocat distrugeri de peste 100 de miliarde si 1200 de morti) este evidenta.

Ceea ce mi s-a parut interesant studiind datele e ca uraganele « masculine » au fost cu 50% mai costisitoare. Asadar, nu are legatura cu forta furtunii. De altfel, si daca lum in considerare forta fizica a furtunilor avem contraste violente: ALLISON, care nici macar nu se califica drept uragan (nu a depasit gradul de « furtuna tropicala », dupa viteza vantului) a facut 41  de victime, iar ANDREW, un ditamai uraganul de grad 5 (maxim, viteza vantului peste 250 km/h), doar 26. Acelasi Andrew insa  sparge geamuri de vreo 26 de miliarde de dolari (prin comparatie Agnes e foarte grijulie cu proprietatea – reuseste sa nu strice de mai mult de 2 miliarde – dar e teribila cu oamenii, facand de cinci ori mai multe victime decat Andrew).

Eu zic totusi ca explicatia cu subestimarea pericolului e doar una dintre posibilitati. Ce-ati zice de ipoteza ca numele feminine declanseaza conduite de risc?

Moartea ca slogan publicitar


În curând începe nebunia temporară numită campionat mondial de fotbal. Un joc ce antrenează emotii colective cvasireligioase. Emotii care sunt speculate pentru a creşte profiturile deja indecente ale acestei industrii.

Un clip de promovare a echipei chiliene de fotbal

are ca leitmotiv lupta cu moartea. Metafora « grupa morţii », aplicată grupei B a turneului final (Chile, Spania, Olanda, Australia), este luată ad litteram şi contrapusă supravieţuirii celor 33 de mineri blocati timp de 69 de zile în subteran.

Mesajul este extrem de penetrant. Dar indecent, zic eu. Iar autorii nu au nici măcar scuza nebuniei temporare: urmăresc cu sânge rece un câştig comercial. Dacă moartea vinde bine, de ce să n-o trimitem pe teren?

 

Vanilia şi piperul vieţii


Un articol bine sistematizat despre efectele unor mirodenii asupra creierului (

Cliquer pour accéder à 021_0414CP_Bourgeois_FINAL.pdf

)

Pe scurt:

Nucşoara – antidepresiv (efect dovedit pe şoareci şi oameni); efect afrodisiac (presupus la oameni, dovedit la şoareci)

Şofranul – efect stimulant cert, efect antidepresiv incert (autorii citează 3 studii, toate făcute în Iran – întâmplător sau nu, principalul producător de şofran!)

Scorţişoara şi cuişoarele – efect calmant

Vanilia vanilina are efect relaxant (pe termen scurt) şi antidepresiv (după o folosire mai îndelungată); aroma de vanilie are efect antianxios

Piperul negru – piperina creşte productia de endorfine şi serotonină şi potentează receptorii GABA, ceea ce l+ar putea face interesant pentru tratarea insomniei şi tulburărilor anxioase.

De menţionat că toate aceste mirodenii au potenţial de dependenţă.

Antologia poeziei erotice: Bolivia (Peru Superior)


Cum aş putea?

de  Juan Wallparrimachi

Cum aş putea

să pieptăn cu pieptăn de aur

al tău păr vrăjit şi negru

şi să-l văd cum cade-n valuri pe conturul gâtului tău?

.

Cum aş putea face

ca stelele din ochii tăi,

pătrunzând în haosul orbirii mele,

să strălucească doar în inima mea?

.

Cum aş putea

să-ţi sorb suflarea şi să obţin

ca roşul coral al buzelor tale

să se facă mai frumos ca niciodată?

.

Cum aş putea face

ca puritatea mâinii tale

ruşinoasă ca un crin

sa reverbereze încă şi mai mult?

.

Cum aş putea face

ca ritmul mersului tău

la fiecare pas să răspândească

mai multe flori decât văd astăzi revărsate?

 

Şi dacă-mi vor fi date toate-acestea,

voi fi putut sădi inima ta

într-a mea, ca un copac,

pe care să-l văd

etern înverzind.

(originalul aici)

Noi şi Pilat din Pont


Pilat merită simpatia noastră, nu pentru că ar fi fost un om bun aflat în mod tragic în eroare, ci pentru că nici noi nu suntem mult mai buni. Poate că noi credem în Isus, dar nu credem în ideile sale, cel puţin nu în ideile lui despre violenţă, adevăr şi dreptate.
(Miroslav Volf – Excludere şi Îmbrăţişare)

[…] sinele celuilalt contează mai mult decât adevărul meu. Cu toate că trebuie să fiu gata să mă neg pe mine de dragul adevărului, nu-mi este permis să-l sacrific pe celălalt pe altarul adevărului meu. Isus, care a pretins a fi Adevărul, a refuzat să folosească violenţa pentru a-i « convinge » pe aceia care nu recunoşteau adevărul lui. (idem)

Iertarea şchioapătă atunci când îi excludem pe duşmanii noştri din comunitatea oamenilor şi ne excludem pe noi înşine din comunitatea păcătoşilor » (ibidem)

Rate this: