Nebunul nu e omul care şi-a pierdut raţiunea. Nebunul e omul care a pierdut totul în afară de raţiune.
(G.K. Chesterton)
Discutăm tot mai mult despre detalii, în artă, în politică, în literatură. Opinia cuiva despre tramvaie contează; opinia lui despre Botticelli contează; opinia lui despre toate lucrurile nu contează. El poate lua la rând şi poate explora un milion de obiecte, dar trebuie să nu găsească acel ciudat obiect, universul; pentru că dacă îl va găsi, va avea o religie – şi va fi pierdut. Totul contează – în afară de tot.
(G.K. Chesterton – Heretics)
DAN GHENEA 
Ce soarta trista pentru nebun …
Dacă eu cred ca dumnezeu exista şi nu este adevărat nu pierd nimic, în schimb dacă eu nu cred şi el există atunci pierd totul. (Pascal)
Iată un alt mod de uz al raţiuni, depinde doar în ce sens vrei să o îndrepţi, spre zbatere sau spre împăcare.
Şi apropo, poate că opinia mea despre această speţă sau despre celelalte nu contează, dar eu mă simt bine când o spun.
Si în plus, politica de exemplu, are o legătură foarte strânsă cu feţele bisericeşti mai ales în zilele de astăzi, iar despre artă sau literatură ce să mai vorbim, e de ajuns sa-l pomenim pe Creangă şi ne dăm seama că nu se exclud, pot convieţui foarte bine depinde doar de nivelul de închistare, de limitele interioare pe care fiecare şi le pune.
„Toate sunt în toate” cum spunea Noica.
am terminat de citit demonul amiezii
am invatat multe din aceasta carte
atatea povesti de succes ale pacientilor….oameni care au fost victime ale unor situatii inimaginabil de dure dar care s-au dovedit a fi niste supravietuitori, care l-au gasit pe DOCTOR IUBIRE
si atat de multi oameni care s-au intalnit cu demonul amiezii, mi-e atat de greu sa inteleg cum sa nu poti sa iei mancarea cu o furculita, cum sa nu poti scoate niciun cuvant, sa incepi sa tremuri, sa iti fie frica ca nu mai esti tu….si mai ales sa nu te ajute medicamentele decat dupa luni de zile…
si ce curaj de a-ti deschide sufletul, de a te confrunta cu stigma, de a o lua de la capatul
adevarat este ca depresia pe oamenii buni ii poate face mai buni, iar pe cei rai mai rai?
erau si caractere urate de oameni depresivi prezentate in carte
nu am inteles titlul ce aminteste de demonul amiezii al lui sf augustin, dar nu cred ca e important pt ca de fapt este un tratat despre depresie foarte reusit aceasta carte desi atatia oameni care iau medicamente toata viata….
poate impartasiti cu noi cateva impresii despre carte:)
daca este ceva ce nu v-a placut? ceva ce vi se pare foarte important? (eu cred acum mai mult in acupunctura)
si iertare pt mesaj duminica seara
Ma bucur ca v-a ajutat. Eu nu am reusit sa o citesc din scoarta in scoarta. Ce spuneti despre povestile de viata e foarte adevarat: ajuta mai mult decat expunerile impersonale.
Altminteri, autorul face o selectie discutabila a povestilor (unele nu au legatura cu depresia – vezi cazul cambodgian) si are un mod superficial de a trata documentarea si indicarea surselor. Chiar titlul este rodul unei interpretari gresite a unui citat preluat din auzite.