Catégorie : Poezie

Alegeri cu sau fara rima

· 23 commentaires ·

Inca mai puteti vota in Campionatul Poetilor Români.

Clasamentul grupelor preliminare si cei 24 de calificati la turneul final  le veti afla sâmbata, 25 februarie, cand va avea loc si tragerea la sorti a grupelor Turneului Final. Deocamdata liderul clasamentului general este domnul Ion Minulescu.

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine…
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert –
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!…

In faza urmatoare veti avea de ales intre versuri ale celor 24 de poeti. Versuri pe care tot domniile voastre le propuneti. Asadar, astept extrase de 2-6 versuri (cel mult 60 de silabe) din poeziile preferate. Puteti trimite oricate propuneri. Trimiteti-mi-le ca si comentarii la acest post.

Vremea lui Vraişte Vodă

· Laisser un commentaire ·

« Vremea lui Vraişte Vodă e abia la început. », avertiza Dorin Tudoran în septembrie 2005. Trăim, iată, în al şaptelea an al domniei lui Vraişte Vodă în Republica Română Absurdistan.

Vederea clară pare sa fie punctul forte al poetului Dorin Tudoran. Chiar şi în politica tulbure de la apa Dâmboviţei.

Iată şi o mostră de limpezime poetică, în versuri scrise în timpul precedentei republici (cea condusă de « Geniul Carpatilor »):

« Biet fenomen individual!
tu, viaţă numai şi numai a mea,
iată-te:
Două păsări gemene
te poartă în cioc,
ca pe o sfoară de uscat rufe,
ca pe un vierme de aur,
ca pe un nerv încă viu;
zbătîndu-se, adică!  »

(Dorin Tudoran – Biet fenomen individual!, in Respiraţie artificială, 1978)

Continuati sa votati poetii preferati in Campionatul Poetilor Români; faza grupelor preliminare ( A-E, F-P, P-Z ) se desfasoara pana vineri 24 februarie, ora 24.

Si fiindca a fost vorba, in trecere si despre Republica lui Vodă, va readuc in atentie si sondajele Regi vs presedinti si Regat vs republică

Vă place poezia?

· 8 commentaires ·

Organizez un campionat de popularitate al poeţilor români. Începem cu grupele preliminare:

Grupa A-E

Grupa F-P

Grupa R-Z

Daca vreti sa cititi poezie româna pe net, gasiti aici sau aici

Poezia ca terapie antidepresiva

· 2 commentaires ·

Will I Ever See Daylight Again?

I feel like a bird / trapped in a suffocatingly small birdcage,/ hidden at the bottom/ of a dark basement./ I want to breakout of the blackness,/ And fly into the Light outside./ But it is an impossible task – I can’t get out./ And the thick, murky black air closes in…//

I feel like I’m in a room/ with invisible walls./ But it’s so black in the room,/ that I can’t see through the walls./ Where I go, the room goes –/ I can’t get out./ I wish someone would chain the room still,/ so that I could get out into the Light,/ But there is no escape,/ because I am the room./

(Peter Stone – A Collection of Poems about Depression)

[o traducere aici]

Fericirea e ca un ecou

· 2 commentaires ·

« Fericirea e ca un ecou; îţi răspunde, dar nu vine. »

Aforismul de mai sus apartine poetei Carmen-Sylva, Regina Elisabeta a României. Volumul in care a aparut, Les pensees d’une reine (Cugetarile unei regine) a fost premiat de Academia Franceza in 1888.

Carmen-Sylva a fost nu numai o patroana a artelor ci si o poeta talentata. George Enescu ii atribuia chiar geniu. A scris peste o mie de poezii, nouazeci de nuvele, treizeci de opere dramatice si patru romane. Era constienta insa ca regina va umbri poeta:

De ce v-ati pierde vremea voi/ Citind ce scriu? Degeaba toate!/ Abia cand voi fi moartă, poate/ Ma veti vedea ce-am fost spre a zice:/ »A fost, aproape, om ca noi »/ Păcat! A fost regină! » (Regina – traducere de George Coşbuc)

A scris si poezie patriotică. Trupele române au cantat le 1877 si cântecul « De pază la Dunăre », pe versuri de Carmen – Sylva. In acest context,  poezia Steagurile, scrisă in ultimul an de viata, rezumă o viată dedicată unei tări care a uitat prea multe dintre faptele sale:

Batranele steaguri sfinte si eu/ Ce singure stam noi pe pace -/Legende, in cinste, solemne mereu,-/Cu noi lumea n’are ce face.// Din lupte purtate de mult, am ramas/Fasii sfasiate – atarnand,-/Acum ne uitam, si stam fara glas,/Eroi vor fi altii la rand.// Batranele steaguri sfinte si eu/ La praznice suntem purtate,/ Solemne stam altfel, acasa mereu,/ In ruga si’n singuratate. 

Sonet ultramarin în re minor

· 1 commentaire ·

op. 7 « Saudade »

Acolo cerul se termină oare?/ Şi aici pământul doarme sub apă?/ Iar când boii lui Apollo se-adapă,/ Marea Ocean se întoarce-n izvoare?//

Valuri domoale călcâiul mi-l sapă,/ Briza duce părul tău către soare/Şi mă-ntreb: a luminii splendoare/ N-ar fi grea fără tine şi stearpă?//

Timpul sărat al bărbaţilor singuri/ Îmi suflă prin gând dinspre Cap Bojador/ Şi amar dulce  îmi curge prin vene.// Iar Tejo din coasta mea în amurguri/ Te ia şi te pune alături ca dor,/ Ca fata din vis dansând printre gene.//

Îl ştiţi pe domnul Eminescu ?

· 17 commentaires ·

Care dintre cele 4  fotografii il reprezinta pe Mihai Eminescu ?

Să rămânem simpli şi calmi

· 6 commentaires ·

« Să rămânem simpli şi calmi/ Ca izvoarele şi arborii, /Iar Dumnezeu ne va iubi făcând din noi/ Nişte noi aşa cum arborii sunt arbori,/ Şi cum izvoarele sunt izvoare,/ Şi ne va dărui verdeaţă în primăvara lui,/ Şi un fluviu pe care să plutim când ne vine sfârşitul…/ Şi nimic altceva, căci de ne-ar mai da ar însemna cu atât mai mult să ne ia.// »

(Alberto Caeiro – Paznicul turmelor)

Sonet indigo în do major

· 5 commentaires ·

op. 5 « A.D. 2012 »

Aş vrea să vă urez doar vreme bună,/ Dar timpul alt stăpân ştiind că are,/ Eu vă trimit un gând c-un  strop de sare,/ Cât să păşim pe apa în furtună.//

Şi dacă vom avea şi-un pic de soare,/ Să-l împărţim cu Cei ce vin la cină;/ Ziua s-o avem frumoasa şi bună/ Şi noaptea timp câştigat de visare.//

Din tot ce mi-aş dori vă dau şi vouă:/ Suflet senin şi-o clipă fericire,/ Un mac şi ochiul ce îi dă culoare// Şi  dragostea cu braţele-amândouă,/ Dacă veţi fi la locul de-ntâlnire,/ Cu grijă s-o primiţi şi cu mirare.//

Sonet violet în mi minor

· Laisser un commentaire ·

op. 4 « Pontus Euxinus »

Sibilin vântu-mi aduce-n ureche/ Un descântec ce-ncet încep să-l deprind/ Unsprezece tonuri în taină cuprind/ Promisiune şi dor de pereche.//

Pentru tine aerul toamnei s-aprind,/ În cealaltă ureche-mi strigă Nike./ Să îţi ofer întreaga lume veche ?/ Sau poate vrei cai mov şi vorbe să-ţi prind ?//

Dar eu nu te iubesc, frumoasă doamnă/ Peste care dorm cuvintele toate;/ Chiar dacă buzele aproape ne ţin,// Când alintăm acelaşi vis sub geană/ Şi în tăcere ardem vechi păcate/ Să te fi iubit ar fi fost prea puţin.//