“Spune-mi: unde eşti atunci când nu te afli înăuntrul tău?” (Sf. Ciprian)
Étiquette : mintea
Tableta antipsihotică (9)
“Les grandes pensées viennent du cœur, et les grandes affections viennent de la raison” (Louis de Bonald)
(« Gândurile mari vin din inimă, marile sentimente vin din ratiune »)
Tableta antipsihotică (8): Nu există delir mistic
Ori e delir, ori e mistică.
Delirul e plin de ganduri, mistica e curăţare de gânduri.
Delirul e vorbeste depre dusmani si conspiratii, mistica despre unire si armonie.
Delirul creste ca o pădure stufoasă de raţionamente (adesea imbatabile!), mistica acceptă suspendarea raţionamentului în faţa misterului.
Delirul e proiecţie în afară a unui eu divizat, mistica e primire înăuntru a luminii care uneşte.
Tableta antipsihotică (7): Absurdități
« În mințile alese se pot găsi mai multe absurdități decât în mințile comune – și asta din cauză că sunt mai consecvente și au curajul consecvenței. » (Lucian Blaga)
Fericirea e în altă parte
Observând aprobarea din cap gânditoare, poate recunoscătoare, a lui Spinoza, van den Enden continuă: – Dacă nu despre afaceri, atunci despre ce scrii, tinere? – Pur şi simplu despre ceea ce văd pe fereastra prăvăliei mele. Van den Enden se întoarse pentru a urmări privirea … Continuer la lecture de Fericirea e în altă parte
Deştepţii şi stupizii
A fi deştept înseamna a fi treaz. În dicţionar acesta primul sens al cuvântului.
« Stupidus » înseamnă « amorţit, care nu reacţionează ». E din aceeeaşi familie cu stupor, care desemnează, în medicină, o formă de precomă.
Inteligent = treaz, alert. Stupid = amorţit, adormit. Axa principală a inteligenţei are de-a face cu reacţia adecvată la stimuli. Inteligenta este strâns legată de emoţii.
Inteligenţa emoţională nu e doar un alt cuvânt la modă. Dimpotrivă, clasicul IQ (coeficient de inteligenţă) e un concept de o utilitate supraevaluată. Studii de lungă durată, pe populaţii mari, au arătat că succesul în viaţă este foarte puţin corelat cu IQ-ul şi foarte mult corelat cu EQ-ul (coeficient de inteligenţă emoţională).
Deştepţii nu sunt cei care ştiu să rezolve « şi în somn » o problemă. Sunt cei care pot să-şi cunoască emoţiile, să le gestioneze, să le direcţioneze; sunt cei care pot să citească emotiile altora şi să construiască relaţii constructive cu ei.
Cei inteligenţi emoţional nu sunt niciodată stupizi (prin definiţie, sunt treji, deştepţi, nu « adormiţi »). Cei care au doar un IQ ridicat au mari şanse să fie « inteligenţi stupizi ». Cum zicea bunicul meu: « Unde e minte multă, e şi prostie! »
[Depresia e punctul nevralgic al iubirii]
« Depresia e punctul nevralgic al iubirii.[…] Când se instalează, degradează eul şi, în cele din urmă, eclipsează capacitatea de a da ori de a primi afecţiune.[…] Ea distruge nu numai legătura cu ceilalţi, ci şi capacitatea de a fi împăcat când eşti doar cu tine însuţi. Iubirea, chiar dacă nu are rolul de a ne păzi de depresie, este ceea ce protejează mintea şi o apără de sine.[…] Iubirea uită din când în când de noi, iar noi uităm de iubire. În depresie, devine de la sine înţeleasă lipsa de scop a oricărei iniţiative şi a fiecărei emoţii, lipsa de sens a vieţii înseşi. Singurul sentiment ce rămâne în această stare lipsită de iubire este lipsa de importanţă. » (Andrew Solomon – Demonul amiezii)
E chiar primul paragraf al cărţii şi spune multe despre stilul original al acestui scriitor. Pe a doua pagină am dat peste un paragraf care arată întinderea lecturilor pe care Andrew Solomon le-a pus la lucru în această anatomie a depresiei.
« Sfântul Antonie, aflat în deşert, când a fost întrebat cum îi deosebeşte pe îngerii care vin la el umili de diavolii care vin sub înfăţişări strălucitoare, aspus că după felul în care te simţi dupa ce au plecat.Când te-ai despărţit de un înger, simţi că prezenţa lui te-a întărit; după ce a plecat un diavol simţi oroare. Suferinţa psihică e un înger umil, care te lasă cu gânduri puternice, limpezi şi cu sentimentul propriei profunzimi. Depresia e un diavol care te lasă îngrozit. »
Un Machado pentru Suarez
Azi a murit Adolfo Suarez. Suferea de peste un deceniu de de boala Alzheimer. Nu-şi mai amintea că a fost prim-ministru al Spaniei.
Istoria însă nu-l va uita atât de repede, pentru că el a fost cel care a condus primul guvern democratic al Spaniei de după moartea lui Franco, tot el fiind cel care a reuşit să negocieze o tranzitie paşnică spre democratie.
Adolfo Suarez a fost desemnat să formeze guvernul (de către regele Juan Carlos, care a făcut atunci un pariu riscant, dar care s-a dovedit câştigător) pe când avea doar 43 de ani. A fost 5 ani prim-ministru. S-a retras din viaţa politică înainte de 60 de ani, având asigurate respectul şi recunoştinţa concetăţenilor.
Oamenii îl recunoşteau şi îl aplaudau pe stradă. Au continuat să facă asta şi dupa ce au aflat că nu-şi amintea că a fost prim-ministru. Pentru că inima n-are nevoie de cuvinte pentru a-şi aminti. Şi nu doarme nicidată.
Suarez îl cita pe Antonio Machado chiar şi în discursurile politice. O să pun aici un Machado în amintirea lui Adolfo Suarez.
A adormit inima mea?
A adormit inima mea?
stupii viselor mele
nu mai lucrează? A secat
apa la moara gândirii,
roata se-nvârte în gol,
plină de umbră?
Nu, inima mea nu doarme.
E trează, trează.
Nu doarme, nici nu visează; priveşte,
cu ochii limpezi deschişi,
semne îndepărtate şi ascultă
pe ţărmurile marii tăceri.
Lucraţi bine sub stres? Până când?
Unii neuroni mor din cauza stresului. Cei mai mulţi doar se usucă, asemenea copacilor cu frunze căzătoare iarna. De fapt, pierderea e mai serioasă decât atât: arborii neuronali îşi pierd nu doar frunzele (receptorii sinaptici), ci şi multe crengi (dendrite). Aţi auzit, probabil, zicerea « use it or lose it ». Adevărat. Dar la fel de adevărat este şi « abuse it and you’ll lose it ». Prea mult sau prea puţin stres strică.
Nimicul plus mintea
Sa presupunem ca mintea este un produs al creierului. Un produs care apare de la o anumita complexitate a conexiunilor intre neuroni. De cate conexiuni e nevoie pentru a aparea mintea?
Melcul Aplysia californica are doar 32 de neuroni. Si totusi poate invata si poate tine minte.
Chiar si mintea simpla a melcului Aplysia e produsul unui creier format dintr-o infinitate de puncte. Un creier tridimensional format dintr-o infinitate de plane bidimensionale, fierare format dintr-o infinitate de drepte unidimensionale, fiecare formata dintr-o infinitate de puncte adimensionale.
Si iata cum din nimic (punctul fara dimensiuni) poate lua nastere orice corp pe care mintea l-ar putea concepe. A, stati putin, am spus mintea? Da, asa am spus. Pentru ca e nevoie de o minte care sa poata concepe nimicul (punctul) care genereaza o dreapta, care genereaza un plan, care genereaza un spatiu, care se curbeaza in timp generand universul care produce viata, care produce minte.
Creierul fiind, se pare, un suport material necesar pentru ca mintea sa ruleze programul numit constiinta de sine.
Totul pornind de la un punct. Care nu exista decat decat ca produs al mintii. Big-Bangul nu e despre masa si energie. E despre punctul de convergenta al legilor universului.
DAN GHENEA 