Auteur : Dan Ghenea

Regine

· Laisser un commentaire ·

« Nu am nevoie sa imi imaginez fericirea, o am, am avut-o intotdeauna. »

(Regina Ana a României, intr-un interviu acordat cu ocazia Nuntii de Diamant, in 2008; atunci romanii au putut vedea o imagine vie a unei iubiri de nezdruncinat, si o fidelitate exemplara fata de tara sotului sau, care a fost si tara ei din primul moment, chiar daca nu a putut sa o vada decat dupa 42 de ani)

« Mihai s-a comportat eroic si nimeni nu s-a invrednicit sa-i stea alaturi. […] Sa-mi dea Dumnezeu curajul necesar sa-l pot sustine pana la capat. Amin. »

(Regina Elena a României, in ultima insemnare din jurnalul sau, pe care il incredintase reprezentantului american la Bucuresti, in seara zilei de 5 martie 1945, in ajunul instalarii primului guvern Groza; se astepta la tot ce poate fi mai rau, dar era decisa sa ramana alaturi de fiul ei pana la capat)

« E o tara mica, o tara noua, dar o tara pe care o iubesc. Vreau ca si altii sa o iubeasca; ascultati asadar cateva cuvinte despre aceasta. Lasati-ma sa pictez  cateva tablouri, sa desenez cateva schite, asa cum le-am vazut, intai cu ochii, apoi cu inima mea ».

(Regina Maria a României, in volumul My Country, publicat in 1916, de Hodder & Stoughton pentru New York Times; tot profitul rezultat din vanzarea cartii urma sa fie donat pentru operatiunile Crucii Rosii in România)

 

“Mi-am dat foarte bine seama ca din tot ce i-am oferit in timpul vizitei, ceasca de ceai pe care i-am servit-o eu insami a fost singurul lucru care i-a facut placere, ceva ce semana cu sentimentul unui zeu servit de-o muritoare”.

(Regina Elisabeta a României, descriind prima intalnire cu Mihai Eminescu)

Alfabetizarea emotională

· 4 commentaires ·

Stiu ca poate parea ofensator. Dar e o epidemie de analfabetism emotional. Pierdem in ritm accelerat capacitatea de a citi emotii.

Sunt trei abilitati care pot fi afectate in grade diferite: a recunoaste (« citi ») propriile emotii, a detecta emotii in altii si a putea verbaliza (« numi ») emotii. Va propun sa alcatuim un dictionar de cuvinte care numesc emotiile pe care le simtim in fiecare zi. Un abecedar al emotiilor.

Scrieti despre emotii prezente, in propozitii de 3 cuvinte: « Ma simt … « 

Amintiti-va despre emotii trecute si scrieti propozitii de 3 cuvinte: « Ma simteam … « 

Scrieti despre emotiile pe care le observati la oamenii din jur in propozitii de 3 cuvinte: « Il  vad … »

Cate cuvinte aveti in vocabularul emotional?

Fiziologia antică şi fiziologia modernă

· Laisser un commentaire ·

« Of physiology from top to toe I sing,
Not physiognomy alone nor brain alone is worthy for the Muse […] »

(Walt Whitman – Leaves of Grass, 1855)

Whitman foloseste cuvantul fiziologie, in poemul Inscriptii, intr-un sens pe care il dobandise doar de cateva decenii in lumea stiintifica (=studiul functiilor organismelor vii). Nu e de mirare faptul ca autorul american, un apostol al modernismului, foloseste termeni stiintifici in poemele sale. M-a izbit insa ascensiunea rapida a noului sens al cuvantului (nasit de J.C. Reil in 1795); in paralel acceptiunea veche a termenului (=tipologia trasaturilor de caracter sau  tipologia unor comportamente sociale) este in declin – in epoca despre care vorbim, doar Balzac mai pune cuvantul vechi intr-un titlu (Physiologie du mariage).

Unul dintre elementele cheie ale fiziologiei umane sunt emotiile. Orice emotie contine o reactie fizica. Orice reactie fizica include o emotie.

Am ajuns sa traim o epoca in care emotiile sunt vazute ca perturbatoare; am vrea sa nu ne deranjeze din treaba, sa fie dresate, domesticite. 

Dar ca sa domesticesti aceste animale care au fost contemporane cu dinozaurii trebuie sa le vorbesti limba. Ori, tot mai multi dintre noi sunt alexitimici ( = nu stiu sa « citeasca » emotii). Sau, cu o expresie care suna cool in engleza sunt emotion illiterates (= analfabeti emotional).  

Viaţa e mai frumoasă în zilele ploioase

· 5 commentaires ·

Un experiment celebru, facut de Norman Schwarz si Gerald Clore in urma cu aproape 30 de ani, arata ca « oamenii cauta explicatii impersonale pentru starile emotionale neplacute atunci cand asemenea explicatii sunt disponibile ».

Experimentul este de o simplitate clasica.

Oamenii sunt sunati pentru a raspunde la un set de intrebari despre calitatea vietii lor, fie intr-o zi insorita, fie intr-o zi cu ploaie. Se constata ca persoanele intervievate in zilele ploioase au un scor de satisfactie mai mic, in medie, decat cele care raspund la intrebari cand straluceste soarele primaverii.

Pana aici, experimentul asta e apa de ploaie, veti spune. Dar partea frumoasa abia urmeaza.

In runda urmatoare, prima intrebare devine: « Cum e vremea azi? » (experimentatorul pretinde ca suna din alt oras). Rezultatele nu se schimba in zilele insorite, insa scorurile de satisfactie cresc in grupul intervievat in zilele ploioase (pentru ca oamenii gasesc o explicatie a starilor emotionale negative; consecutiv, media scorurilor lor de multumire cu viata pe care o duc  egaleaza  media din grupul « insorit »)

Se pare ca oamenii tind sa considere fericirea ca « starea normala », iar emotiile neplacute ca « deviatii ». Suntem, de altfel, « dotati » psihologic pentru a le corecta adesea « din condei » – suntem multumiti cand putem da vina pe ploaie.

Poezia ca terapie antidepresiva

· 2 commentaires ·

Will I Ever See Daylight Again?

I feel like a bird / trapped in a suffocatingly small birdcage,/ hidden at the bottom/ of a dark basement./ I want to breakout of the blackness,/ And fly into the Light outside./ But it is an impossible task – I can’t get out./ And the thick, murky black air closes in…//

I feel like I’m in a room/ with invisible walls./ But it’s so black in the room,/ that I can’t see through the walls./ Where I go, the room goes –/ I can’t get out./ I wish someone would chain the room still,/ so that I could get out into the Light,/ But there is no escape,/ because I am the room./

(Peter Stone – A Collection of Poems about Depression)

[o traducere aici]

Casa Regala – Republica 112 – 29!

· Laisser un commentaire ·

Acesta este scorul inregistrat la mijlocul lunii ianuarie in meciul avand ca miza castigarea increderii poporului român.

Primii patru conducatori ai Republicii au inregistrat un scor combinat de 29 de puncte procentuale (in ordinea numerelor de pe tricouri: Presedintele Republicii 8,6%; Presedintele Senatului – 10%, Presedintele Camerei Deputatilor – 3,2%; Primul – Ministru – 7,3% ). 

Regele Mihai a fost indicat ca demn de incredere de 36,6% dintre cei chestionati.

Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu au obtinut scoruri care i-au plasat pe locurile 2, 3, respectiv 6 in topul increderii (27,8%, 25,9%, respectiv 21,9%).

Hai, gogomani, la jubileu!

· 3 commentaires ·

« Un comediante de bravură/ Joacă de patruzeci de ani,/Făcînd enormă tevatură/ În faț-a niște gogomani.// Dibaci, sub latele-i fireturi,/Ascunde un talent îngust,/ Jucînd cu-aceleași marafeturi/ Aceeași farsă de prost gust.// Întîi cu toții, zi și noapte,/ Îl gratulau pe-acest farsor/ Cu ouă moi și mere coapte/ Dar el urma nepăsător.//L-au maltratat. Ce nu-i făcură?/ În brînci afar-au vrut să-l dea…/Aș! răbdătoarea creatură/ Că nu-nțelege se făcea.// Primea zîmbind fluierătura;/ În dreapta,-n stîng-a salutat/ Și grav, bravînd huiduitura,/ Rolu-nainte și-a jucat.// Și-ncet-încet, toți gogomanii/ De-acest farsor au fost nebuni;/ La beneficii, în toți anii,/Flori, daruri, saltant, cununi !// Că-n loc să poarte o tichie/ Ca un farsor ce este, el/ Și-a pus pe cap cu fudulie/ O cască mîndră de oțel.//Și joacă – joacă prost, da-i iese;/Stau paf toți bieții gogomani,/ Paf ! Din succese în succese,/ De douăzeci ș-atîți de ani !// Și ține-te d-acu reclamă:/ Măreț, sublim, nemuritor !/ O lume-ntreagă îl aclamă/ Ca pe un geniu creator !// Acuma-mbătrînit în slavă,/ Sub casca lui de caraghioz/ Și cam zaharisit la glavă,/ Vrea chiar triumful grandioz.// Nobil metal nu e oțelul,/ Dar scump destul, destul de greu…/ Ca rol fu mare mititelul !/Hai, gogomani la jubileu !/// » (Mare farsor, mari gogomani -semnat: Farsor, in Protestarea, in anul 1906, cand s-au organizat mari serbari nationale cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I) 

 

Cine iese mai prost in satira domnului Caragiale?  Farsorul sau gogomanii? Mie imi pare mai degraba un elogiu prin ricoseu al Regelui (pe care, de altfel, Caragiale il criticase si serios in mai multe randuri si o va face si in anul urmator, 1907; in aceste ocazii ii reproseaza, in primul rand, ca nu are in jur o « nobilime de bravura, ci una de strânsura »).

 

Andrei Rubliov

· Laisser un commentaire ·

Sa zicem ca a murit pe 29 ianuarie 1430. Anul ar putea fi si 1427, dar ce mai conteaza anul intr-o eternitate.

Icoana Sfintei Treimi  pictata de Andrei Rubliov a devenit canonica de multa vreme in Biserica Ortodoxa, cu  mult timp inainte ca autorul insusi sa fie trecut in rândul sfintilor (in 1988). De altfel Rubliov nu s-a considerat niciodata creator, ci mână a Sfântului Duh.

Icoana se afla azi in Galeriile Tretiakov din Moscova. Nu cred ca asta sa-i placa Sf. Andrei Rubliov. Manastirea pentru care a pictat icoana mai are doua copii târzii (una dintre ele facuta, in mod remarcabil, in anii 1926-1928, in anii prigonirii Bisericii Ruse de catre puterea sovietica).

Filmul unui alt Andrei (Tarkovski) despre iconograful Sfintei Treimi – aici.

Mai multe despre simbolistica Troitei  – in cartea calugarului benedictin Gabriel Bunge (trecut in 2010 la ortodoxie)

Hexagonul normalităţii

· 7 commentaires ·

S-ar putea ca schizofrenia să nu fie o (singură) boală. De-a lungul ultimului secol am înghesuit în acest diagnostic toate antitezele normalităţii ideale. Daca ar fi să desenez geometric domeniul normalităţii, figura rezultată ar fi un hexagon. Între laturile acestui hexagon (fragile linii Maginot, de altfel) mintea mea îşi mentine forma atunci când:

  • Fac diferenţa între real şi imaginar;
  • Ţin anxietatea sub control;
  • Am reacţii emotionale adecvate;
  • Dau un sens experienţelor proprii;
  • Am o imagine de sine stabilă;
  • Stabilesc şi menţin relaţii cu ceilalţi.

Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine

· 4 commentaires ·

« Apariţia în limba română a cărţii Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine, carte redactata de prestigiosul Institut de Psihiatrie Socială Ludwig Boltzmann din Viena, făcut celebru de Prof. Dr. Heinz Katschnig şi de Prof. Dr. Michaela Amering, de la Departamentul de psihiatrie şi psihoterapie al Universităţii de Medicina din Viena, ar trebui să constituie un eveniment deosebit. Dincolo de aspectul strict profesional, este o carte despre oameni şi omenie, un exerciţiu uman, care îndeamnă cu insistenţă la efortul de sporire a calităţii vieţii, la şanse ce se pot oferi oricăruia de a se bucura mai mult de viaţă.

Cine mai păstrează în minte vechea sintagmă stigmatizatoare a  « nebunului » de care ar trebui să te fereşti, are ocazia sa constate că cei ce au trecut psihotice –  inclusiv de tip schizofren -chiar dacă au rămas marcaţi, sunt oameni obişnuiti ce trăiesc firesc printre noi, îşi pot dezvolta continuu preocupările, îşi pot  îmbogăţi continuu viaţa. » (din Cuvântul înainte scris de Prof. Dr. Mircea Lăzărescu, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale, pentru aceasta carte)

Cartea este disponibila prin comanda de la Mediamed, pretul acesteia fiind de 50 RON. Daca sunteti interesati de achizitionarea acesteia, puteti sa o contactati pe doamna Monica Roman (Monica Roman: monica.roman@mediamed.ro). Si inca 2 optiuni de comanda a cartii:
1) libraria Prior Books – http://ebookshop.ro/product.php?productid=26581 sau
2)  site MediaMedPublicis – http://www.mediamed.ro/portofoliu.php?cid=17&language=romanian&pub=0