„Înainte de a-ţi construi case, înainte de a-ţi procura alte lucruri, fă-ţi prieteni! » (Sf. Ioan Gură de Aur)
Catégorie : Calendar
Un sfânt Nikolai al poeziei ruse
Nici soapta-n miez de noapte-ndepartata,
Nici cântul tandru-al mamei stand de veghe
Nimic nu intelegem vreodata
Din tot ce-i capital a intelege.
Si, simbol al puterii mari de sus,
Ca legamant in veci blagoslovit
Tu, dintre toti, poete, ai fost pus
Sa ai darul vorbirii-mpleticit.
Prima Mare Unire
Fara 10 Mai nu exista 1 Decembrie. Pentru ca nu ar fi existat Regatul României cu care sa se uneasca românii din teritoriile ocupate de imperii straine.
Val Vâlcu puncteaza foarte bine: « înainte să ne unim cu Moldova […] ar trebui să ne unim cu noi înșine. »
Editorialul domnului Vâlcu se intituleaza 10 Mai, ziua Marii Uniri.
A Marii Uniri interioare a românilor. Care au hotarat, aproape unanim, sa termine cu dezbinarea dintre ei, reprezentata de cateva duzini de beizadele cu pretentii la domnie, si sa aduca un domn strain.
Acest domn strain a devenit pentru totdeauna român la 10 Mai 1866. In 11 ani a adus România in rândul natiunilor independente, la 10 mai 1877.
« Orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui”. Marele dar pe care l-am primit de 10 Mai este unirea interioara, actul fondator al casei numita România.
Asa ca da, 10 Mai e ziua Marii Uniri.
Care 1 Decembrie?
La Bucuresti, calendarul (inca pe stil vechi) arăta noiembrie 1918 cand Regele Ferdinand si Regina Maria intrau in capitala care fusese ocupata timp de doi ani de trupele germane, bulgare si turce. Asta ar trebui sa sarbatorim pe 1 decembrie la Bucuresti, cu parada militara si steagurile armatelor (regale) care au facut România.
In aceeasi zi dar in alta data (1 decembrie pe stil nou, oficial in teritoriile fostului Imperiu Austro-Ungar), la Alba-Iulia a fost tinuta Adunarea Nationala care a cerut unirea cu România. In Transilvania 1 decembrie venise cu 13 zile mai devreme (calendarul fiind pe stil nou). La Alba-Iulia ar trebui citita in fiecare an Declaratia de Unire. Nu este citita niciodata integral, pentru ca deranjeaza politica demagogic nationalista.
Imi puteti spune ce 1 decembrie sarbatorim? Cel de la Bucuresti? Cel de la Alba-Iulia? Din pacate, nici, nici.
Mândria care ne desparte
Intrebarile zilei:
1. Sf. Apostol Andrei era mândru?
2. Era român?
Daca raspunsul la ambele intrebari e negativ, de ce in ziua in care il pomenim se vorbeste atat de mult despre « mândria de a fi român »?
Mai putina mandrie si mai multa iubire (dupa modelul apostolic) ne-ar face bine.
[Prietenia nu e necesară]
« Prietenia nu e necesară, ca si filosofia, ca si arta… Nu are nicio valoare pentru supavietuire; e mai degrabă unul dintre acele lucruri care dau valoare supravietuirii. » (C.S. Lewis, Cele patru iubiri)
Pe 22 noiembrie 1963, C.S. Lewis s-a mutat definitiv in Narnia.
Octava adevărului
de Sandu TUDOR
Adevărul poate fi tâlhărit sau numai furat,
Poate fi născocit, întâlnit sau câştigat,
Poate fi încă ghicit sau poate fi dat,
Dar nu e mântuitor decât întrupat.
Sandu Tudor a murit la Aiud intr-o zi de 17 noiembrie a unui an incert (1960 sau 1962).
Lumea ca dar
Prin chipul propriu ce-l dă fiecare lumii, fiecare dăruieşte lumea ca un dar al său tuturor şi o primeşte de la toţi […]Nici unul nu are dreptul să confişte părţi mai mari din lume, căci prin aceasta ele rămân nedezvoltate deplin.[…]Fiecare trebuie să considere lumea întreagă ca a sa, dar pentru a o dărui, cu pecetea pusă de înţelegerea şi munca sa, pe ea, celorlalţi.[…]Prin tot ce gândesc şi lucrează oamenii în fiecare zi trebuie să se menţină un circuit continuu al iubirii între ei. Numai în acest caz oamenii se întâlnesc deplin în lume şi o realizează. O lume împărţită rigid, în parcele, pune graniţe de netrecut între oameni, şi lumea nu mai e loc de întâlnire şi mijloc de comuniune. Dar nici o lume socotită numai ca obiect al unui drept comun, şi nu şi al unei datorii şi al iubirii reciproce, ca obiect de dăruire continuă între oameni, nu mai e o lume de întâlnire şi iubire.
(Dumitru Stăniloae – Darul lui Dumnezeu către noi – sursa aici)
E începutul sfârsitului, tovarăsi!
Azi a fost sarbatoare. La multi ani tuturor celor ale caror nume se afla sub protectia Sf. Arhangheli Mihail si Gavril.
Azi a fost sarbatoare. A fost lumina adevarata in ochii miilor de oameni care mergeau pe Kiseleff cu steaguri tricolore si flori.
Multi tineri, multi parinti cu copii. Toti iradiind o speranta solida, linistita.
Regele isi face in continiare datoria. Sa ne-o facem si noi pe a noastra. Sa ne adunam ca să anunţăm începutul sfârşitului republicii toxice, impusă de tancurile sovietice.
Doi premieri, un singur rege
Regele Mihai i-a avut astazi la masa pe cei doi premieri ai celor doua republici românesti. Poate inteleg si domniile lor, poate intelegem si noi ca atat divizarea cat si republicile sunt ramasite ale unui timp in care se sarbatorea 7 noiembrie (ziua loviturii de stat bolsevice – asa-numita « mare revolutie socialista »).
Maine sarbatorim 8 noiembrie, ziua onomastica a regelui nostru. Al nostru, al tuturor. A demonstrat, inca o data, ca numai un rege poate sa ii serveasca nepartinitor pe toti cetatenii. Au fost cateva voci (putine, totusi!) care s-au intrebat ce cauta X sau Y la Palatul Elisabeta. E foarte simplu: e regele tuturor românilor, si rolul Coroanei e sa uneasca, nu sa dezbine. Asadar, la ora 11, la Palatul Elisabeta.
Iar duminica, 10 noiembrie, e timpul sa demonstram (incepand cu ora 14, de la Piata Charles de Gaulle) nu doar pentru mize importante, dar partiale, ci pentru cea mai mare miza: supravietuirea României adevarate, reintemeierea Regatului României. Traiasca Regele!
DAN GHENEA 