Catégorie : Calendar
Ce poate face un Rege
« Poporul înţelege să fie singur stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre liber luate şi care nu atinge drepturile nimănui este un duşman al neamului nostru. Ordon armatei şi chem poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui…Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle » (MS Regele Mihai, in mesajul radiodifuzat pe 23 august 1944, ora 22)
Mai multe despre rolul Regelui Mihai la 23 august 1944 – aici (in emisiunea Ora Regelui)
Republica Minciunii şi Regatul României
„Deşi mulţi cred că a nu fi lăsat să intri înapoi în ţara ta este mai uşor de suportat decât a nu fi lăsat să pleci, aceasta nu este adevărat. Sentimentul de lipsă de putere şi de libertate este asociat ambelor situaţii.” (Mihai I al României)
Mai putin de 1000 de persoane si-au impartit o republica a minciunii. Tot cam atatia membri avea partidul comunist atunci cand i s-a dat in exploatare republica zisa populara, de fapt o gubernie sovietica.
Republica de azi nu este, desigur, sovietica. Are insa in comun cu ideologia comunista un dispret profund fata de adevar. Fata de acel adevar mic, umil, de zi cu zi, care iese la iveala, socratic, din exprimarea libera a opiniilor.
Adevarul ne face liberi. Si libertatea e prima conditie pentru a gasi o farama mai mare din Adevar.
In 1947, 1000 de oameni au inchis portile de iesire din România. In 2012 tot cam atatia oameni se straduiesc sa tina inchise usile de intrare spre o Românie mai adevarata. Ca sa traim intr-un limb al minciunii, inca denumit conventional România.
Se vantura minciuni in legatura cu orice si se tace in legatura cu un singur lucru: ca România are un rege legitim, care se intampla sa fie un exemplu de moralitate, curaj si uitare de sine atunci cand vine vorba de ţara sa. Tara care poate redeveni si a noastra daca vom denunta conventia mincinoasa a celor 1000.
[Nimeni să nu se laude cu oameni]
Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept. Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că scris este: « El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor ». Şi iarăşi: « Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor, că sunt deşarte ». Aşa că nimeni să nu se laude cu oameni. (Prima Epistolă către Corinteni a Sf. Ap. Pavel)
La Mulți Ani, Mică Vienă!
Pe 3 august 1919, Armata Regală Română intra în Timișoara, consfințind suveranitatea Regatului României asupra acestui oraș european.
E Ziua Timișoarei. Orașul românesc ce a îndreptat din nou România spre Europa în decembrie 1989.
La Mulți Ani, Timișoara!
Dragule, nu stai si tu o vreme acasa?
Imi zgarie urechile de doua zile cu « dragilor, stati acasa ». Si pentru ca sicofantii (yesmenii, daca preferati un anglicism) din jurul lui nu se pot abtine sa supraliciteze, celalalt TB (fost ministru de externe) ne-a zis-o si mai gretos pe Facebook: « Iubiților, mâine nu mergeți la vot chiar dacă ne mint ăștia cu televiziunile ».
Va place sa fiti tratati ca niste copii de TB1? Sau vreti sa fiti iubiti de TB2? Daca da, stati acasa.
Daca nu as sti ca formulele de adresare adecvate sunt esentiale pentru o comunitate civilizata, i-as putea arunca si eu lui TB1: Dragule, nu stai si tu o vreme acasa?
Ziua Zero sau o Românie mică
Scriam azi-dimineata despre ziua zero ca speranta.
Dacă majoritatea alegatorilor decid să nu se prezinte astazi la vot, voi fi nevoit sa renunt la iluzia ca mai exista un stat al românilor. Ziua zero va deveni ziua omega.
Si ma voi simti liber sa aleg o alta tara: România lui George Enescu si a lui Nicolae Grigorescu, a lui Vasile Alecsandri si Eugen Ionescu, a bunicilor nostri care au servit sub Regele Mihai si a strabunicilor care au luptat pentru pamant la indemnul Regelui Ferdinand.
O Românie din ce in ce mai mica. Dar care revine la onoare, dreptate si memorie.
Nihil sine Deo!
Nadia Comăneci si imnul national
Dupa ce Te slăvim, Românie! a fost intonat la Montreal pentru Nadia Comăneci, in anul urmator a devenit imn national Trei culori. Pe muzica lui Ciprian Porumbescu, dar cu versuri schimbate. Un cantec patriotic adevarat a devenit o minciuna propagandistica. Nadia ne-a facut sa ne simtim mandri ca suntem romani, un regim politic bazat pe minciuna s-a grabit sa confiste acest sentiment nobil in folosul perpetuarii unei puteri nelegitime de la inceput pana la sfarsit.
Nadia a facut cu onoare ceea ce avea de facut. Daca noi am lasat si lasam ca minciuna sa pateze onoarea, e alegerea noastra. Sau, si mai rau, nealegerea noastra. Noi alegand sa dormim.
Zdrobite cătuşe ???
Azi e Ziua Imnului National. Am mai scris despre imnul nostru national. Exista cateva cantece patriotice cu potential unificator, printre care si Desteapta-te, române!, si oricare ar putea fi desemnat ca imn national. Dar locul este ocupat de imnul care a rasunat la încoronarea primului Rege al României, Trăiască Regele (muzica – Eduard Hübsch, versuri – Vasile Alecsandri).
Azi, la ceremonia dedicata Imnului National in Parcul Carol au fost intonate si imnurile republicii populare si republicii socialiste, intr-o tentativa de a trasa o « istorie » a imnului national. Mi s-a parut totusi nepotrivit ca Zdrobite cătuşe (imnul RPR, 1948 -1953) si Te slavim, Românie! (RPR si RSR, 1953 – 1977) sa stea alaturi de Imnul Regal.
Pe de alta parte, cata vreme nu spunem clar si raspicat ca republica a fost instaurata la noi de catre o minoritate antinationala, nu avem vreun motiv sa scoatem din program imnurile republicii.
Ziua Zero
Sper sa fie o prezenta masiva la vot astazi. Ca sa putem relua procesul de reconstituire a unei natiuni.
Cei care cheama la boicot spun ca actuala clasa politica e ilegitima. Asa este. Dar aceasta asertiune este valabila in cel mai inalt grad pentru presedintele României. Existenta functiei de presedinte a otravit viata politica inca de la inceput.
Din pacate (sau din fericire, cine stie?), ocupantii functiei au pus izbitor in evidenta nocivitatea acesteia.
Vad votul de azi ca o sansa, probabil ultima, de a da din nou contorul la zero.
DAN GHENEA 