Ştiinţa modernă este dogmatică. Ştiinţa antică, dominată de logică, s-a oprit în paradoxuri; ştiinţa modernă depăşeşte paradoxul prin dogmă.
Cine spune că gândirea ştiinţifică este antidogmatică e fie în întârziere cu vreo şaptesprezece secole, fie nu percepe decât conotaţiile politice ale cuvântului dogmă.
Pe mine m-a convins teza lui Blaga despre dogmă ca modalitate specială de cunoaştere.
« [Teologia creştină] a dat naştere la o seamă de formule, care, privite mai de aproape, alcătuiesc un tip aparte de cunoaştere: dogmele.[…] Dogma, în afară de a fi o formulă metafizică, mai ascunde şi un sens metodologic […] »
(Lucian Blaga – Eonul dogmatic)
Ce ar fi dogma, în această accepţiune? O cunoaştere care poate fi formulată, dar nu este accesibilă gândirii logice.
De exemplu, faptul că viteza luminii este constantă, independent de mişcarea observatorului, nu poate fi înţeles logic. Logic ar fi ca dacă mă deplasez spre sursa de lumină (spre soare, de exemplu) cu câteva sute de metri pe secundă, viteza luminii faţă de mine să crească; experimental, această ipoteza logică nu s-a confirmat, in ciuda repetării experienţei cu aparate din ce in ce mai sofisticate.
Einstein s-a hotărât (destul de greu, de altfel!) pentru formula dogmatică: viteza luminii e singura viteză absolută în univers. Această formulare dogmatică a produs cunoaştere validă, cunoaştere care nu ar fi fost posibilă rămânând doar în zona logicului.
Şi, desigur, pe măsură ce organizăm logic în acest teritoriu deschis printr-o abordare dogmatică, ajungem, mai devreme sau mai târziu, la o altă limită a logicii pe care o putem depăşi cu o nouă formulă dogmatică: vi se pare că deformările spaţiu-timp sunt raţionalizabile?
Ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă
(Albert Einstein – Ştiinţă şi religie, în Science, Philosophy and Religion, A Symposium, New York, 1941)
Merită să transcriu tot paragraful:
“Cu toate că religia poate fi cea care determină ţelul, ea a învăţat, totuşi, de la ştiinţă, în sensul cel mai larg, care sunt mijloacele care vor contribui la atingerea ţelurilor pe care le-a stabilit. Dar ştiinţa poate fi creată doar de către cei care sunt pe de-a-ntregul pătrunşi de aspiraţia spre adevăr şi înţelegere. Acest izvor de simţire îşi are, totuşi, originea în sfera religiei. Acesteia îi aparţine, de asemenea, şi credinţa în posibilitatea ca regulile valabile pentru lumea existenţei să fie raţionale, adică să poată fi cuprinse cu raţiunea. Nu pot concepe un om de ştiinţă adevărat fără o credinţă profundă. Situaţia poate fi exprimată printr-o imagine: ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă”
… doar în Nigeria. Doar pentru că sunt creştini. Anul trecut au fost ucişi (împuşcaţi, înecaţi, arşi, bombardaţi) în medie (atroce statistică!), 10 creştini nigerieni pe zi.
Tot anul trecut, peste 1000 de creştini sirieni au fost executaţi. 
140 000 de creştini irakieni au avut « de ales » între moarte şi deportare (care însemnă în multe cazuri tot moarte – aşa că se poate spune că au avut de ales între moartea prin decapitare sau împuşcare şi moartea prin inaniţie sau epuizare).
Cam asta înseamnă persecuţie extremă – eu zic că termenul nu e exagerat.
Aşa că eu aş propune ca după 3 zile în care toţi am fost Charlie să ne gândim măcar câte 10 secunde la cei 23 de creştini condamnaţi la moarte pentru « blasfemie » de tribunalele din Pakistan.
RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar. « Irelevant, fără legătură cu subiectul« , acesta era sensul originar, juridic, al cuvântului (impertinens, în latină). Termenul e folosit în limbile moderne cu un sens mult diferit – « obraznic, ofensator ». Şi … Continuer la lecture de Cuvinte RUPTE: Impertinent
Timpul nu înseamnă bani. Timpul înseamnă viaţă.
Nu exista drepturi ale omului decât în măsura în care ne asumăm obligaţii ale omului. O lume în care oamenii sunt liberi de orice obligaţie e o lume în care nimeni nu are niciun drept. (Parafrazări după Simone Weil şi Karl Popper)
1. Cum acord atenţie copilului? i) Mai multă atenţie atunci când are probleme, predominant pentru rezolvarea problemelor şi predominat atentie negativă (adica pun în evidenţă ce nu face, nu ce face) e) Sau copilul stie ca se poate baza pe interesul şi atenţia mea pentru … Continuer la lecture de 3 practici parentale ineficiente si 3 eficiente
Ideea nu e « sa fac totul pentru el » sau sa ma zbat ca el « sa nu treaca prin ce am trecut eu ». Copilul are nevoie de ajutor, nu de servitori. Are nevoie de modele, nu de predici. De indrumatori, nu de instructori. Nu sa-l feresti … Continuer la lecture de Cum creşti un copil rezistent la stres
Putem sustine că munca spirituală pe care trebue o sufere astăzi un copil până la vârsta de 15, ani este cu mult mai mare decât aceea ce se cerea în timpurile vechi dela majoritatea oamenilor inteligenţi în tot decursul vieţii lor Acum întrebăm: ce se … Continuer la lecture de Dietetica nervozităţii
DAN GHENEA 