Catégorie : Uncategorized

64 de ani de impostură

· 2 commentaires ·

Cum s-a proclamat republica?

1. Deşi era în vacanţă, Adunarea Deputaţilor a fost convocată de urgenţă şi s-a întrunit la câteva ore după semnarea abdicării.

2. La ora 19,10, când a început şedinţa, nu erau prezenţi nici a zecea parte din numărul deputaţilor,

3. Cei absenţi erau înlocuiţi cu trupe de şoc ale partidului comunist, care se manifestau frecvent prin tipicele urale şi ovaţii.

4 Conform “procesului-verbal” al şedinţei apărut în Monitorul Oficial, aceasta a durat 45 de minute, timp în care s-ar fi petrecut următoarele lucruri:

  • Petru Groza a citit actul de abdicare şi proclamaţia guvernului,
  • un deputat a propus proclamarea republicii populare,
  • care s-a votat cu bile,
  • alt deputat a propus numirea membrilor prezidiului RPR,
  • care iarăşi au fost votaţi cu bile,
  •  iar apoi aceştia au depus jurământul.

Oare timpul a avut altă curgere în acele 45 de minute?

  • Luând în considerare numai cele 19 ovaţionări, ar fi circa 20 de minute.
  • Cele două votări cu bile a câte 295 de deputaţi, câţi se pretindea că ar fi fost prezenţi, ar fi necesitat cel puţin 30 de minute.
  • Atunci, când s-au produs şi restul faptelor?

(informatii preluate din articolul România este, de drept, Monarhie Constituţională, din care mai puteti afla ca ziua 30 decembrie 1947 nu a fost aleasă întâmplător – se aniversau 25 de ani de la proclamarea Uniunii Sovietice)

« Să ne iubim ţara aşa cum este şi să ne luptăm să devină aşa cum ar trebui să fie. » (Mihai I al României)

Top 13

· 4 commentaires ·

E o selectie, inevitabil subiectiva, a câtorva dintre comentariile care m-au delectat, m-au instruit, mi-au fost utile, sau m-au provocat sa gândesc si altfel lucrurile.

Ordinea este aleatorie.

Multumesc tuturor comentatorilor si ii astept si in 2012!

Profesionisti fara profesii?

· 4 commentaires ·

O profesie a fost definita in mod traditional prin 4 atribute:

1. Un cod etic explicit asumat, de obicei sub forma unui juramânt (de exemplu, Juramantul  lui Hipocrate, juramintele monahale, juramantul magistratilor);

2. Apartenenta la un corp social organizat in scopul reglementarii si reprezentarii profesiei (de exemplu, breasla croitorilor, ordinul medicilor, ghilda negustorilor de grâne)

3. Necesitatea unei pregatiri specifice, de durata (cel putin 3 ani, uneori peste un deceniu)

4. Un set de standarde de exercitare a profesiei.

In zilele noastre se pune mult accentul pe acest ultim aspect, fara a fi clar cine si in virtutea carei imputerniciri stabileste standardele si, mai ales, cine poate controla eficient respectarea acestora.

Cuvantul latin professio insemna in secolul al XIII-lea marturisire de credinta, crez, juramânt. A ajuns sa insemne si profesie tocmai pe baza faptului ca asumarea prin juramânt a apartenentei la o categorie profesionala era considerata conditia primordiala pentru a accede la statutul de profesionist. De altfel, organizarea unei bresle era similara cu aceea a unui ordin calugaresc: un sfânt patron, o disciplina, o ierarhie, anumite moduri de solidarizare, de multe ori chiar o anumita tinuta de lucru sau de sarbatoare.

Individualismul si competitia fara limite au facut ca primele doua atribute ale unei profesii sa fie mai mult afirmate formal decat traite real. Duratele de pregatire formala se reduc si ele. Ce mai ramane din profesii? Se pare ca raman doar ocupatii, schimbate tot mai des. Si totusi, am impresia ca din ce in ce mai multi oameni aspira la statutul de profesionist. Tot mai multi profesionisti si tot mai putine profesii. Sa fie doar o impresie?

Nişte diletanţi

· 6 commentaires ·

Lev Tolstoi  –  conte prin nastere, ofiter timp de 3 ani (in vremea Razboiului Crimeii), apoi diletant in literatura. Ar fi putut sa fie primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, in 1901. Tolstoi  a refuzat. Motivul? Nu dorea sa primeasca suma de bani asociata premiului.

Charles Darwin – licentiat in teologie, imbarcat ca botanist amator  pe HMS Beagle; publica Originea speciilor dupa 20 de ani de pregatire (a avut noroc sa se nasca inainte de a exista dictonul „publish or perish” – „publica sau dispari”).

Albert  Einstein – expert tehnic  in cadrul Oficiului Federal [elvetian] de Patente intre 1902 si 1909. In 1905 publica un  articol intitulat Inertia  unui  corp  depinde  de  continutul  său de energie ? Raspunsul sau a fost  E=mc2.  Raspuns de diletant ; fizician profesionist va fi doar incepand cu anul 1909.

***

Sir Arthur Conan Doyle – a studiat medicina la Universitatea din Edinburgh. Și-a luat doctoratul în 1885. Ducea lipsă de pacienți și își umplea timpul dintre două consultații scriind povestiri. (Primit de la Valentina Popescu)

Despre virtutile diletantismului puteti citi aici. 

Celălalt 1 Decembrie

· 1 commentaire ·

Pe 1/14 decembrie 1918 Regele Ferdinand primea la Bucuresti delegatia transilvăneană care i-a înmânat Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918. Tot pe 18 Noiembrie/1 Decembrie intraseră triumfal în Bucuresti Suveranii Romaniei

O prezentare clară a cronologiei si o istorie bine povestită găsiti in POVESTEA DINASTIEI, pe blogul domnului Stelian Tănase.

 “Ne-am întors. Cu adevărat ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani.…Ne-am întors triumfători. Nu spun aceasta cu vreun gînd de trufie ci cu smerenie, ca una ce-ar vrea să cadă în genunchi şi să aducă prinos de mulţumiri. Cum să încerc măcar să descriu  ziua de sguduire sufletească ce-am petrecut… A fost o zi de entuziasm de delir…. » (Maria, Regina României, Regina Inimilor)

Calcularea sensului vietii

· 5 commentaires ·

Un blog interesant intitulat intellectual vanities… about close to everything

Imaginea alaturata ilustreaza un articol de pe acest blog –  Computing Brain’s Representation Of Meaning, bazat pe rezultatele unui experiment publicat in Science (Predicting Human Brain Activity Associated with the Meanings of Nouns).

Unul dintre autorii articolului din Science sintetizeaza astfel ipoteza sprijinita de acest experiment: “Deci creierul reprezinta sensul unui substantiv concret in ariile creierului asociate cu modul in care oamenii percep sau manipuleaza acel obiect. Sensul unui mar, de exemplu, este reprezentat in ariile cerebrale responsabile pentru pipait, pentru miros, pentru mestecat. Un mar este ceea ce faci cu el(s.m.). » 

Identitati mitice

· 11 commentaires ·

1/2+1/2 = 2

Clasicul mit al jumatatilor. Fiinte perfecte au fost sectionate la inceputul lumii si de atunci jumatatile se cauta pentru a reface fuziunea originara. Jumatatile sunt raspandite in tot spatiul si in toate timpurile. O frumoasa ilustrare a cautarii prin mai multe spatii – timp a jumatatii in literatura noastra e romanul lui Liviu Rebreanu, Adam si Eva. Cum se face ca ne asteptam sa ni se intample o intalnire atat de improbabila? Fiecare dintre noi se simte special pe lumea asta, intr-un fel sau altul. Ratiunea adulta mascheaza de obicei destul de bine credinta ca sunt o persoana speciala. Dar in faza de indragostire gandirea magica isi reintra in drepturi. Si, o vreme, 1/2+1/2 = 1. Identitatea mitica a fost restabilita. Dar distorsiunea de gandire numita indragostire, aceea care ne face sa credem ca suntem si vom ramane in fuziune pana la adanci batraneti, se vindeca in cel mult 3 ani. Si atunci observam, uneori, ca in romanele rusesti, ca ne-a apropiat mai mult nevoia de a nu fi singuri decat potrivirea deplina a dorintelor noaste. Si suntem dezamagiti ca 1/2 din fiinta perfecta+1/2 din fiinta perfecta = 2 fiinte imperfecte.

Omul politicos

· 1 commentaire ·

Ne adunam tot mai rar si mai grabit in jurul unei mese. Convivialitatea a nascut diverse coduri de comportament in societate si diferite etichete.

Politetea, fiica mai mare a convivialitatii, a fost o tehnica de mare succes in gestionarea eficienta a distantei sociale, astfel incat sa ma simt sprijinit de ceilalti fara a-mi fi invadata intimitatea.

Politetea este o frumusete in tinuta de zi. Din ce in ce mai rara. Uneori chiar refuzata din principiu, fiind sacrificata pe altarul « autenticitatii ». 

Imnuri, marsuri si balade

· 1 commentaire ·

Am citit si va recomand sa cititi (in Dilema Veche) articolul domnului Plesu intitulat Psihologia imnului national.

Fiind eu interesat de imnuri, avand si o colectie mica dedicata acestui subiect, am observat ca pot fi impartite in 5 categorii: imnuri (stricto sensu), ode, balade, idile si marsuri. Al nostru este, asa cum inspirat formuleaza domnul Plesu, « un mars al dezastrului », o expresie a disperarii. E un mars contra, nu pentru. Ca un contraexemplu, un mars care glorifica natiunea este A Portuguesa (interesant e ca in acest cantec dusmanii nici macar nu apar – ultimul vers vorbeste doar de … barcile lor). Trebuie sa  recunoastem ca nu e usor sa gasesti cuvintele si tonul potrivite pentru a-i reprezenta pe toti cetatenii unui stat; spaniolii nu gasesc de ani de zile cuvinte pentru Marsul Regal. Alteori cuvintele n-au nici o vina, doar ca istoria le-a jucat farse urate. E cazul celebrului Das Lied der Deutschen, devenit imn oficial al Germaniei; nu se mai canta oficial decat strofa a treia, primele doua cazand la examenul (hiper)corectitudinii politice.

Un moment interesant a fost intonarea imnurilor la  finala Campionatului Mondial de Fotbal din 2010 (Olanda – Spania) . A fost mai intai imnul Olandei; strofa cantata de jucatorii olandezi si de sustinatorii lor pe stadionul din Johannesburg se incheie cu cuvintele « Pe regele Spaniei  l-am onorat intotdeauna »; a urmat, fara cuvinte, asa cum v-am spus deja, imnul  Spaniei (cu multi jucatori catalani in echipa). Ce este aceasta « ciudatenie » – a onora pe regele altei tari in propriul imn national ? Imnul olandez e o balada care istoriseste, la persoana intai, luptele lui Wilhelm, Print de Orania, in apararea protestantilor persecutati de Ducele de Alba. Tema centrala este conflictul dintre loialitatea fata de rege si imparat (Wilhelm a fost vreme indelungata sfetnicul de incredere al imparatului Carol Quintul) si loialitatea fata de Dumnezeul sau , poporul sau si propria constiinta. Wilhelm se considera in legitima aparare si, cu regret, ia armele impotriva suveranului sau; dar nu va lua niciodata titlul de rege, si nici urmasii sai nu o vor face, nici dupa ce au invins Spania, nici dupa ce au invins Anglia, Olanda devenind pentru un secol regina marilor. Printii din familia de Orania vor pastra (pana in secolul al XIX-lea) doar titlul de Staathouder (« Majordom al Statului, « Servitor al Statului »).

Ar fi interesant daca marti, 25 octombrie, cand regele nostru implineste 90 de ani, se vor gasi cateva voci care sa intoneze Imnul Regal .

 

Decalog interogativ

· 7 commentaires ·

La sfarsitul fiecarei intalniri cu o persoana in suferinta ar trebui sa-mi pun urmatoarele intrebari:

1. L-am făcut să se simtă în largul său ? 2. M-am adresat suferinţei lui ? 3. Am reuşit să-i câştig încrederea ? 4. L-am lasat sa dea glas emoţiilor ? 5. I-am  înţeles suferinţa ? 6. Am reuşit să-i transmit înţelegerea mea ? 7. Mi-am exprimat intenţia de a-l ajuta ? 8. Am înţeles ce vrea să obţină prin tratament ?  9. Am stabilit împreună obiectivele ? 10. Mi-am acordat rolul cu nevoile persoanei care mi-a cerut ajutorul ?

Intrebarile mi le pun adesea. Macar atat pot sa fac. Fiindca de raspunsuri nu pot fi sigur. Si e bine asa.