Étiquette : stress management

Strategii, tactici şi tehnici în războiul contra stresului rău


Dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război, ziceau aceşti romani uimitori, care se pricepeau bine şi la război şi la pace.

Parafrazându-i, aş putea zice: dacă vrei linişte, pregăteşte-te să gestionezi neliniştea. Şi ca în orice război, fă planul pe trei niveluri: strategii, tactici şi tehnici.

Iată câteva exemple de planificare în legătură cu un element cheie în războiul cu stresul rău (distresul): relaxarea.

A. Strategii de relaxare
– Care e ritmul fiziologic activitate-relaxare?
– Cum putem compensa abaterile de la acest ritm?
B. Tactici de relaxare
– Cum gestionez un atac de panica?
– Cum gestionez furia?
C. Tehnici de relaxare
– Sunt folositoare exercitiile de respiratie?
– Cand si cum ajuta exercitiile de meditatie?

Vreti să discutăm pe marginea acestor întrebări? Aveţi domniile voastre altele?

Lucraţi bine sub stres? Până când?


networksUnii neuroni mor din cauza stresului. Cei mai mulţi doar  se usucă, asemenea copacilor cu frunze căzătoare iarna. De fapt, pierderea e mai serioasă decât atât: arborii neuronali îşi pierd nu doar frunzele (receptorii sinaptici), ci şi multe crengi (dendrite). Aţi auzit, probabil, zicerea « use it or lose it ». Adevărat. Dar la fel de adevărat este şi « abuse it and you’ll lose it ». Prea mult sau prea puţin stres strică.

Citius, altius, morbidius


Luata prea literal, deviza olimpica (CITIUS, ALTIUS, FORTIUS = mai repede, mai sus, mai puternic) poate duce la excese daunatoare sanatatii. Un editorial din The British Journal of Psychiatry arăta că sportul de performanta, asa cum este practicat el astazi, devine mai degraba un factor de risc pentru sanatate.

Mai multe studii au aratat un risc crescut de accidente, epuizare, moarte cardiaca subita, deficit de fier, alergii, zaharat, tulburari de alimentatie (anorexie sau bulimie), depresie.

1 din 6 sportivi si 1 din 3 sportive au o tulburare de alimentatie (anorexie sau bulimie); in medie, severitatea tulburarilor de alimentatie aparute la sportivii de performanta este mai mare decat la alte persoane afectate.

Reactiile depresive legate de esecul sportiv sau de accidentari sunt frecvente, 10-20% dintre sportivii de performanta avand simptome serioase, justificand interventia terapeutica.

Editorialul a aparut inaintea Jocurilor Olimpice de la Londra si s-a vrut a fi unsemnal de alarma asupra unei probleme foarte serioase peste care interesele comerciale uriase pun surdina de cateva decenii bune. Initiatorii miscarii olimpice au dorit (si au reusit in prima faza) sa promoveze, la nivel de masa, un stil de viata sanatos  si valorile umaniste. Amatorismul a fost un principiu esential pentru atingerea acestor obiective. Profesionalizarea sportului mai degraba descurajeaza sportul de mase, iar pe sportivi ii transforma in niste lucratori intr-un mediu hipercompetitiv, dominat mecanisme de piata.

Cursa continua sub deviza CITIUS, ALTIUS, MORBIDIUS (mai repede, mai sus, mai nesănătos). Rezultate asteptate: mai putini amatori in parcuri, mai multi oameni in fata televizorului (pentru a urmari mai multe transmisii sportive care alterneaza prezentarea de recorduri sportive nesanatoase cu reclame la produse nesanatoase).