Seule la vérité peut affronter l’injustice. La vérité, ou bien l’amour.
Doar adevărul poate înfrunta nedreptatea. Adevărul, sau mai bine-zis iubirea.
(Albert Camus – Requiem pour une nonne)
Iadul este crima împotriva iubirii (Eugen Ionescu)
După 20 de ani. O mărturie despre Senior
« Şase metri pătraţi în care locuia atâta istorie, atâta memorie, atâta sclipire de spirit, un om fermecător. A fost odată ca niciodată. Corneliu Coposu. A existat în România. »
20 de ani fără Corneliu Coposu. Seniorul meu. Se stingea aproape de amiază, într-o rezervă de Reanimare. Într-un editorial scris când era în spital, deploram atitudinea incalificabilă a presei faţă de evenimentul tragic. Îi pândeau moartea şi vânau exclusivitatea. Mircea Toma m-a troznit superb în « Caţavencu » original, cam aşa, citez din memorie: « Presa n-are veneraţie, are activitate, presa n-are Senior, are creier. Dar e adevărat că în faţa suferinţei unui asemenea om, creierul poate să plângă ».
Într-un interviu pentru « România liberă » mi-a spus: « Nu e importantă persoana mea, important e să rămână o atitudine ». A rămas absenţa lui. De care marea majoritate nici nu sunt conştienţi, n-au reperul. Corneliu Coposu nu se învaţă la şcoală. Deşi ar trebui să fie probă eliminatorie la examenul promovării în politică. Abia atunci am avea România curată. Curăţată de impostură. Şi nu cu ură. Cu înţelegere infinitezimală faţă de natura umană. Corneliu Coposu…
Voir l’article original 284 mots de plus
M.S. Regele Mihai, celor tineri: « Timpul României voastre a început! »
Eu unul sunt convins că Majestatea Sa este capul limpede si inima curajoasă a României adevărate. La 94 ca si la 22 de ani! Iubirea adevărată nu cade și nu îmbătrânește niciodată.
„Când am întors țara de partea Aliaților, pentru salvarea existenței Statului român, aveam 22 de ani. Aceeași vârstă o aveau și cei care se adunau, exact acum 70 de ani, la 8 noiembrie 1945, în Piața Palatului Regal, pentru a-și apăra libertatea. Aceeași vârstă o au și cei care au ieșit în stradă, în aceste zile.
Un lucru pe care l-am învățat în tinerețe a fost că prietenii te pot dezamăgi mai multe decât dușmanii. Alt lucru învățat atunci a fost că în momentele cruciale rămâi singur.
Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un “mâine”. Țara își redobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe.
A avea legi bune este un lucru însemnat. A-i face pe oameni să le respecte este încă mai valoros. Dar fundamental este ca oamenii să creadă…
Voir l’article original 181 mots de plus
Un minut de poezie
Murmur de ploaie
norii ajung pe Pământ
ca niste gânduri
http://short-edition.com/oeuvre/poetik/murmure-de-pluie
Am sculptat cuvinte
Cu dalta gândurilor mele,
Tăind în țipetele sufletului meu,
Din nopțile mele turmentate
Am extras vise înghețate,
Minciuni fremătând de adevăr,
Am înfruntat pe un pat ardent,
Pielea calcinată a amintirilor noastre,
Gustul suav al descompunerii lor,
Pulsiuni smulgând inimii mele,
Toate cuvintele de pe buzele tale,
Asemenea vapoarelor eșuate,
Pe reciful unui doliu sfâșiat,
Între speranța chipului tău,
Și vraja unei clipe fericite…
http://short-edition.com/oeuvre/poetik/sculpture-de-l-ombre
La Grenoble se experimentează un distribuitor automat de povestiri scurte si poezie. Când aștepti trenul, autobuzul sau la primărie poti alege intre butoanele 1, 3 sau 5 și vei primi o bandă de hârtie de 20, 60 sau 100 de centimetri lungime cu un text literar pe care îl poți citi într-un minut, în trei sau în cinci.
Editura care a avut ideea are și un site pe care publică povestiri scurte, poezie și BD-uri. Am pus aici două poezii aflate în competiția trimestrială organizată de shortédition.
Pastila antidepresivă (10): Prea multă minte
« A-ți povesti la nesfârșit nefericirile în cursul unei terapii care durează uneori ani de zile nu e o metodă care să te ajute să te repui pe picioare deoarece o conștientizare care nu este însoțită de acțiuni și nu se traduce în acțiuni nu schimbă nimic în viața ta. Din contră, nu face decât să ne întrețină suferințele în loc să ne ajute să ne facem bine. »
(Gustave-Nicolas Fischer – Guérir sa vie, un chemin intérieur)
Guérir, c’est mourir un peu
Atunci când ești bolnav, fizic sau mintal, ai reflexul de a gândi că era mai bine înainte. Însă ideea unei reveniri la normal, la vremurile bune de altădată, la un ipotetic «eu» autentic, este iluzorie. Boala ne transformă, cu sau fără voia noastră. Ea pune în lumină vulnerabilitatea noastră, nedreptatea vieții, apoi, cu un pic de noroc, ne recentrează pe ceea ce e esențial și ne face mai puternici prin vindecare. Sau ne poate lăsa un gust de amărăciune și absurditate. A te vindeca înseamnă a muri puțin. Și, uneori, a renaște mult…
(Jean-François Marmion, editorial în Le Cercle Psy)
O conservă expirată, cancerigenă
Conserva expirată e recentul studiu publicat de OMS care declară produsele din carne rosie procesată cancerigene, iar carnea rosie ca atare « probabil cancerigenă ».
« Studiul » e de fapt o analiza statistica a 800 de studii, unele mai vechi de 25 de ani. Datele sunt vechi, heterogene si neconcludente. De altfel, concluzia « carnea rosie este cancerigena » nu are sprijin nici macar in datele acestui studiu, care spune chiar că: « nu există dovezi convingătoare pentru o legătură cauzală intre consumul de carne rosie si cancer ». Cum se ajunge de la « nu există dovezi » la « probabil cancerigen »? Printr-o fraudă logică: se spune « dar explicatii alternative nu pot fi excluse, si studii ulterioare vor trebui facute pentru a testa aceste explicatii ». Aha, am priceput: « nu este exclus » devine « probabil »!
Studiul nu se bazeaza doar pe date amestecate si manipulate, ci si pe o filosofie a cercetarii depasita. O filosofie simplista care cauta vinovatul de serviciu: grasimile, painea alba, carnea, sarea, zaharul au fost pe rand incriminate ca « otrăvuri ». De fapt, si apa de izvor poate deveni o otravă (nu credeti? să vă fac cunostinta cu cineva care bea 18 litri de apă pe zi?).
Unii dintre noi au aflat intre timp diferenta dintre « excesul de sare » si « sarea in bucate ». Se pare că nu si Organizatia Mondiala a Sănătătii. Ne-au livrat o conservă expirată in loc de o bucata suculentă de educatie pentru sanatate. Educatie care nu se face cu bau-bau, ci oferind oamenilor informatii de calitate, care sa-i ajute sa aleagă in cunostinta de cauză.
Am spus ca e si cancerigenă această conservă, si vorbesc serios. Riscul carnii procesate e reprezentat de folosirea conservantilor si potentiatorilor de aroma (lucru scris negru pe alb chiar in studiul despre care vorbim). Daca s-ar lua in considerare doza de conservanti folosita, s-ar vedea ca aproape tot riscul este atribuibil acestora. Si atunci, ce-ar fi sa propui oamenilor sa consume mai multa carne neprocesata si mai putine produse care contin conservanti? Ce-ar fi să le vorbesti mai mult despre « exces » (de orice!) decât despre « otrăvuri »(cum ar fi painea, laptele, ouăle, carnea, zaharul, sarea, grăsimile … si lista poate continua!)?
OMS tocmai a facut un serviciu celor care vand produse pline de conservanti si doar cu foarte putina carne. Carnea fiind cancerigenă, e mai bine să cumperi ceva ce contine doar 20% carne, nu-i asa?
Pastila antidepresivă (9): Mai binele
Dorește-ți binele. Mai binele e dușmanul binelui.
94 de ani de singurătate
Treziți-vă, români! Și țineți capul drept și limpede, ca Regele nostru!
Pinguinii nu compun simfonii
TĂRIILE NOASTRE SUNT SI SLĂBICIUNILE NOASTRE. Nimeni nu este condamnat sa fie „nebun”, toti suntem vulnerabili in diverse feluri la tulburari mintale. Daca am avea doar gene „absolut sigure” am fi la fel de putin adaptabili ca pinguinii. Probabil ca pinguinii nu fac niciodata o … Continuer la lecture de Pinguinii nu compun simfonii
DAN GHENEA 